Eroarea 28A0 apare pe F18, pe E70 și pe E71 atunci când aerul care intră în motor nu se potrivește cu aerul calculat de modul, iar adaptările lambda și de injector arată cât de mare este abaterea. Codul singur nu arată dacă vinovată este o scăpare pe admisie ori o cursă de supape rămasă sub cerere. Pagina propune o ordine de probe care ajunge la cauză pe baza valorilor măsurate.
Codul 28A0 se aprinde atunci când modelul de aer din modul nu mai acoperă valorile citite de senzori, iar modulul consideră situația nesigură. El apare de obicei împreună cu adaptări mari pe termen lung, fiindcă amestecul este corectat continuu. Martorul de motor se aprinde, iar la sarcină mare mașina poate limita puterea.
Interpretarea începe de la o întrebare simplă: unde intră aer care nu a fost măsurat. Răspunsurile posibile sunt o scăpare pe traseul de admisie și o cursă de supape care nu urmează cererea modulului. Fiecare dintre cele două lasă o urmă diferită în valorile citite la ralanti și în sarcină, iar urma aceasta se citește înainte de a demonta ceva.
Pe F18, pe E70 și pe E71, traseul de admisie are îmbinări diferite, iar un furtun fisurat dă exact același cod pe toate trei. La E70 și la E71, montajul cutiei de aer și al filtrului se verifică primul, fiindcă o clemă strânsă incomplet lasă o scăpare fină. La F18, atenția se mută pe conductele care vin de la intercooler, fiindcă îmbinările lor lucrează la presiune și la temperatură.
Indiferent de caroserie, proba de fum se face cu motorul cald și cu un debit mic, ca fumul să iasă exact pe unde este scăparea. Urmăriți zona capacului de chiulasă, fiindcă acolo ajung cele mai multe fisuri de furtun. O scăpare care apare doar la cald se vede greu la rece, așa că proba se repetă după un drum.
Adaptarea pe termen lung arată cât de mult a învățat modulul să corecteze amestecul, iar valoarea se citește separat la ralanti și în sarcină. O corecție mare în ambele regimuri arată o scăpare constantă, iar o corecție mare doar la ralanti arată o scăpare mică ce contează la deschideri mici. Diferența dintre cele două citiri este cheia interpretării.
Citiți valorile după un drum de douăzeci de minute, fiindcă adaptările au nevoie de timp ca să se stabilizeze. Notați cifrele înainte de orice ștergere, fiindcă după resetare nu mai aveți referința de comparație. O adaptare care sare la fiecare oprire a motorului arată un contact instabil pe firul sondei.
Adaptarea pe injector arată corecția aplicată fiecărui cilindru, iar o împrăștiere mare între cilindri arată un dozaj inegal. Când un singur cilindru iese din rând, injectorul lui merită verificat, fiindcă modifică amestecul pe cilindrul respectiv. Când toți cilindrii au valori apropiate, cauza este comună și se caută pe traseul de admisie.
Comparați adaptările cu probele de compresie, fiindcă un cilindru cu compresie slabă cere corecții diferite de unul sănătos. Un injector cu depuneri dozează puțin, iar modulul îl compensează până la limita hărții. Când limita este atinsă, eroarea 28A0 apare și rămâne în memorie până la o intervenție.
Proba de fum este cea mai rapidă metodă de a găsi o scăpare, cu condiția să fie făcută pe un motor cald și cu clapeta închisă. Fumul iese pe la fisuri și pe la cleme, iar urma rămâne vizibilă câteva minute pe garnitura capacului. Repetați proba după ce ați strâns o clemă, fiindcă scăparea se mută.
Verificați furtunul de la servofrână și valva de purjare a canistrei, fiindcă amândouă aduc aer care ocolește debitmetrul. O valvă blocată pe deschis dă un aer suplimentar la ralanti, iar amestecul devine sărac. Închideți traseul cu un dop și urmăriți dacă adaptarea se schimbă imediat. O adaptare care coboară după dopaj arată că aerul suplimentar vine din ramura dopată.
Când admisia este etanșă și adaptările rămân mari, verificați cursa supapelor, fiindcă un decalaj între cerere și poziția reală schimbă aerul la fiecare cilindru. Un motor care tremură la ralanti și trage bine la turație mare arată o problemă care se manifestă la deschideri mici. Notați cursa la care apare tremurul, fiindcă ea se compară ușor după intervenție. Un tremur care apare doar sub o anumită valoare arată că pârghiile au joc în zona de lucru.
Rulați învățarea cursei după ce ați verificat tensiunea la conector, fiindcă o întrerupere în timpul ciclului lasă o referință greșită. Comparați cursa citită cu cererea la pas mic și căutați un palier care apare la aceeași valoare de fiecare dată. Un palier stabil arată un limitator atins, iar unul variabil arată un senzor instabil.
Resetarea adaptărilor se face după ce cauza a fost găsită și remediată, fiindcă altfel modulul reînvață aceleași corecții. După resetare, faceți un drum cu turații variate și cu perioade de ralanti, ca modulul să parcurgă toate regimurile. Verificați valorile la final, fiindcă ele arată dacă intervenția a schimbat ceva în bine.
Un drum de probă bun include accelerări moderate și o perioadă de mers constant la turație medie, fiindcă sonda are nevoie de regimuri diferite. Evitați turația maximă în timpul probei, fiindcă modulul poate rămâne pe o hartă de protecție. Lăsați motorul să ajungă la temperatura de regim înainte de a citi valorile, altfel citiți doar corecțiile de pornire. Notați valorile obținute și comparați-le cu cele de dinaintea lucrării.
Dacă eroarea revine la câteva zile după lucrare, verificați din nou etanșeitatea, fiindcă o clemă care se relaxează dă același cod. Citiți adaptările și comparați-le cu valorile notate la predare, fiindcă o diferență mică arată că intervenția a ajutat doar parțial. Repetați proba de fum pe motor cald, la altă temperatură decât prima dată.
Când totul este etanș și adaptările rămân mari, verificați dacă modulul mai primește toate valorile de care depinde calculul de aer. O valoare de presiune care lipsește face modulul să calculeze pe o referință fixă, iar eroarea apare la orice variație de sarcină. Predarea către dumneavoastră include fișa cu valorile și cu probele făcute.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Adaptare mare la ralanti și mică în sarcină | Scăpare fină pe traseul de admisie | Etanșeitatea, cu test de fum pe motor cald |
| Adaptare mare în ambele regimuri | Furtun fisurat ori valvă blocată | Aerul suplimentar, cu traseul dopat pe rând |
| Un cilindru cu adaptare mult peste ceilalți | Injector cu dozaj mic | Corecția pe cilindru și proba injectorului |
| Tremur la ralanti, putere bună la turație | Cursă de supape nepotrivită | Cursa cerută față de cursa citită, la pas mic |
Ștergerea o ține departe doar până când modulul reface calculul și găsește aceeași nepotrivire. Mersul cu amestec corectat la limită încarcă sonda lambda și catalizatorul. Remediați scăparea ori cursa supapelor, apoi ștergeți adaptările.
Pentru că o fisură se deschide la cald, iar o garnitură se strânge la rece. Proba de fum făcută pe un singur regim termic poate rata scăparea. Repetați proba după un drum, când traseul este la temperatura de lucru.
Are corecție peste ceilalți cilindri, bujia mai închisă la culoare și un jet slab pe banc. Modulul îl compensează până la limita hărții, apoi raportează nepotrivirea de aer. Proba pe banc arată dacă piesa mai poate fi folosită după curățare.
Adaptarea pe termen lung la ralanti și în sarcină, apoi adaptările pe fiecare cilindru. Notați și cursa supapelor la ralanti, fiindcă ea se compară ușor după intervenție. Fără aceste cifre, comparația de după lucrare se face pe memorie.