Calculatorul de motor de la BMW se verifică pe mașină, cu magistrala de senzori controlată înainte de a deschide carcasa modulului, fiindcă pe N52 semnalul care lipsește pe magistrala BSD dă erori care par defecte de calculator. Ordinea de lucru pornește de la alimentare și mase, apoi de la semnalul magistralei, iar valorile de amestec se citesc după ce traseul de admisie a fost verificat. La eroarea 28A0, măsurătoarea de etanșeitate se face înainte de orice intervenție pe modul.
Prima etapă se petrece cu motorul rece, cu borna scoasă după procedura producătorului și cu bateria verificată sub sarcină. Măsurăm tensiunea de alimentare la conectorul calculatorului și căderea pe masele din compartimentul motor. Un contact oxidat pe un punct de masă dă erori pe mai multe module deodată, iar ștergerea codurilor nu schimbă simptomul. Notăm în fișă tensiunea măsurată și codurile citite la prima conectare a testerului.
După măsurătorile de alimentare citim erorile din toate calculatoarele și urmărim care cod revine primul după ștergere. Comparăm valorile reale ale senzorilor cu cele cerute de modul, fiindcă o diferență arată dacă semnalul este neplauzibil. Verificăm apoi starea filtrului de aer și etanșeitatea traseului de admisie, fiindcă o scăpare de aer schimbă amestecul fără să aprindă un cod de senzor. Doar după aceste etape se decide dacă modulul se demontează. Dacă valorile se schimbă de la o citire la alta, repetăm măsurătoarea cu motorul oprit, fiindcă o diferență între citiri arată un contact instabil.
Pe N20, calculatorul MEVD17 comandă presiunea de supraalimentare și distribuția variabilă, așa că simptomele apar la accelerare. Mașina vine cu putere limitată și cu un mers neregulat la ralanti, care se simte mai ales la rece. Citim presiunea din admisie și comparația cu valoarea cerută, apoi urmărim dacă diferența apare la o anumită turație. Verificăm și comanda valvei de bypass, fiindcă o valvă care rămâne deschisă schimbă presiunea fără ca modulul să aibă un defect.
Pe banc citim memoria și salvăm fișierul înainte de a deschide carcasa. Verificăm lipiturile din zona conectorului și ieșirile care comandă actuatorii, apoi testăm cu sarcini simulate. La modelele cu calculatorul montat aproape de motor, căldura lasă urme pe lipituri, iar contactul fisurat apare la cald. După reparație modulul se montează și se face un drum de test cu citirea presiunii la accelerare, fiindcă acolo se vede dacă intervenția a schimbat comportamentul. Verificăm și starea conectorului actuatorului, fiindcă uleiul strâns acolo schimbă contactul după câteva mii de kilometri.
Pe N55, o eroare de presiune de supraalimentare aduce mașina cu limitare de putere și cu un răspuns întârziat la pedala de accelerație. Verificăm presiunea măsurată față de cea cerută, cu testerul conectat, la accelerare progresivă. O valoare care rămâne jos arată o scăpare pe traseul de aer sau o valvă care nu închide, iar una care urcă prea sus trimite la comanda wastegate. Verificăm traseul cu o probă de fum, făcută cu motorul oprit, înainte de a suspecta calculatorul.
Măsurăm comanda pe actuatorul valvei și comparăm curentul cerut cu cel măsurat, fiindcă o diferență arată un actuator obosit. Verificăm firele până la calculator și starea conectorului, unde uleiul și praful schimbă contactul. Dacă ieșirea modulului nu răspunde la comandă, modulul se demontează și se verifică pe banc, cu sarcină simulată. După montaj repetăm citirea presiunii la aceeași temperatură, ca să putem compara valorile. Notăm în fișă presiunea măsurată la predare, ca să avem o referință pentru orice revenire.
Pe B48, calculatorul lucrează cu presiuni mai mari și cu un răcitor integrat în galerie, iar simptomele apar de obicei la pornirea de dimineață. Mașina pornește lung și are un ralanti instabil în primele secunde, apoi se comportă normal. Verificăm tensiunea de alimentare în timpul pornirii, fiindcă o cădere scurtă lasă erori care nu se repetă. Citim valoarea senzorului de temperatură la rece și o comparăm cu temperatura mediului, fiindcă o derivă schimbă amestecul la prima pornire.
Verificăm și starea bujiilor, fiindcă pe B48 aprinderea are un rol important la pornirea rece. Măsurăm rezistența fiecărei bujii și comparăm valorile între ele, apoi verificăm comanda pe fiecare cilindru. Când modulul comandă aprinderea cu valorile corecte și motorul pornește greu, căutăm o scăpare de aer pe admisie. La reparația pe placă verificăm zona de putere, unde curentul mare lasă urme după mulți ani de lucru. Verificăm și masa motorului, fiindcă o legătură oxidată schimbă citirea senzorilor la pornirea rece.
Magistrala BSD leagă mai mulți senzori pe un singur fir, iar când unul dintre ei nu răspunde, modulul primește valori lipsă pe toți ceilalți. Pe N52, simptomul apare ca martor de motor aprins și ca un mers care se schimbă fără o cauză clară. Măsurăm semnalul pe magistrală cu osciloscopul, la ralanti, și urmărim forma lui. Un semnal care lipsește pe o porțiune arată un senzor care ține firul jos.
Deconectăm pe rând senzorii de pe magistrală și urmărim dacă semnalul revine, fiindcă metoda arată repede care piesă deranjează. Verificăm apoi firele până la calculator și starea conectorului, unde oxidul schimbă contactul. Dacă semnalul este corect cu toți senzorii deconectați, defectul stă pe partea de citire a modulului. Reparația pe placă se face pe intrarea magistralei, cu test înainte și după intervenție.
Eroarea 28A0 apare când valorile de amestec ies din intervalul învățat de calculator, iar martorul se aprinde fără ca motorul să se simtă schimbat. Verificăm etanșeitatea traseului de admisie cu o probă de fum și urmărim unde apare scăparea, mai ales la îmbinările de lângă galerie. Măsurăm și presiunea din admisie la ralanti, fiindcă o valoare greșită schimbă calculul. Curățarea clapetei și refacerea adaptării schimbă des comportamentul.
După reparație ștergem adaptările și facem un drum de test, cu citirea valorilor de amestec la ralanti și la sarcină. Urmărim dacă eroarea revine la aceeași temperatură, fiindcă o scăpare mică se simte doar la cald. Verificăm și starea filtrului de aer, care schimbă valorile citite. Dacă eroarea revine după toate aceste etape, verificarea continuă pe intrarea calculatorului, cu modulul pe banc. Pentru mașinile cu distribuție variabilă notăm și poziția cerută la ralanti, fiindcă o diferență acolo schimbă calculul amestecului.
Pe banc modulul se alimentează cu o sursă reglabilă, cu limitare de curent, și se comandă cu sarcini care imită actuatorii de pe mașină. Măsurăm consumul în repaus și consumul cu contactul pus, apoi comparăm valorile cu cele citite pe mașină înainte de demontare. Verificăm ieșirile care comandă aprinderea și actuatorii, cu o sarcină egală cu cea reală, fiindcă o probă fără consum ascunde o ieșire slăbită. Verificăm și tensiunea de referință pe pinii senzorilor, fiindcă o valoare greșită acolo schimbă toate citirile.
Pe placă căutăm urmele de umezeală de lângă conector, unde apa ajunge pe la garnitura capacului. Curățăm zonele afectate cu alcool izopropilic și inspectăm la microscop, fiindcă o fisură de lipitură se vede greu cu ochiul liber. După reparație modulul se testează din nou, cu aceleași sarcini, ca să avem o comparație clară. Păstrăm fișierul citit la început, fiindcă el rămâne sursa de date la o înlocuire sau la o rescriere de software.
Prima întrebare este despre momentul apariției, adică dacă martorul se aprinde la prima pornire a zilei sau după un drum lung. A doua se referă la ultima intervenție de service, fiindcă o curățare de clapetă făcută fără adaptare lasă urme în valori. Vă rugăm să ne spuneți dacă mașina a fost alimentată cu combustibil din altă parte în aceeași perioadă. Detaliile despre zgomotul de la accelerare ne ajută să alegem prima măsurătoare.
Pentru N52, spuneți-ne dacă martorul se aprinde intermitent și dacă dispare după repornire. Pentru B48, notați dacă pornirea grea se întâmplă doar la rece și dacă mașina a stat mai multe zile nepornită. Cereți lista de erori citită înainte, cu codurile exacte, fiindcă un cod de amestec schimbă ordinea verificărilor. O fotografie a bordului cu martorii aprinși completează informația.
Predarea începe cu o citire din toate modulele, făcută cu motorul pornit și cu consumatorii porniți. Verificăm dacă erorile vechi au rămas stocate și ștergem doar codurile care nu revin. Facem un drum scurt, cu accelerări treptate și cu o perioadă de ralanti la final, ca să vedem comportamentul la cald. La N52 urmărim semnalul magistralei cu motorul cald, fiindcă acolo apar diferențele față de citirea de la rece. Pentru B48 verificăm pornirea de dimineață, fiindcă acolo se vede dacă intervenția a schimbat ceva.
Vă arătăm ce valori au fost citite și ce s-a schimbat după reparație, ca să aveți o imagine clară a lucrării făcute pe calculatorul dumneavoastră. Dacă modulul a fost înlocuit, confirmăm codarea scrisă și sincronizarea cu imobilizatorul. Recomandăm o citire de control după câteva sute de kilometri, mai ales când lucrarea a fost făcută pe placă. Verificarea este scurtă și arată dacă lipiturile refăcute țin sub sarcină.
În primele drumuri urmăriți dacă eroarea de amestec revine și dacă martorul rămâne stins după ce motorul ajunge la temperatura de lucru, fiindcă adaptările șterse se refac abia după câteva cicluri. Pe N20 presiunea din admisie trebuie să urmeze valoarea cerută la accelerare, iar pe N55 presiunea urcă progresiv. Pe B48 pornirea de dimineață se scurtează după ce aprinderea și admisia lucrează corect. Pe N52 martorul nu mai trebuie să apară intermitent, fiindcă semnalul magistralei se citește fără valori lipsă.
Notați prima pornire a zilei, temperatura de afară și felul în care răspunde pedala, fiindcă o scăpare mică de aer se simte altfel la cald. Reveniți după câteva zile pentru o citire de control, cu verificarea valorilor de amestec la ralanti și la sarcină, mai ales când adaptările au fost șterse ori când s-a lucrat pe placă. Dacă martorul reapare, spuneți-ne la ce drum și la ce temperatură s-a aprins, iar pentru N52 notați dacă se stinge după repornire.
| Simptom | Modul sau cod | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Mers neregulat cu eroarea 28A0 | N20 MEVD17 | Presiunea din admisie și etanșeitatea traseului |
| Limitare de putere la accelerare | N55 | Presiunea de supraalimentare și comanda valvei |
| Pornire lungă la rece | B48 | Tensiunea în timpul pornirii și valoarea senzorului de temperatură |
| Valori neplauzibile pe mai mulți senzori | N52 MSV90 | Semnalul pe magistrala BSD la ralanti |
Eroarea arată că valorile de amestec ies din intervalul învățat de calculator, de obicei din cauza unei scăpări de aer pe admisie. Verificăm traseul cu o probă de fum înainte de a atinge modulul. După reparație ștergem adaptările și refacem învățarea pe drum.
Senzorii de pe magistrala BSD sunt legați pe un singur fir, iar unul care nu răspunde ține firul jos. Modulul primește atunci valori lipsă de la toți ceilalți senzori de pe magistrală. Deconectarea pe rând arată repede piesa care deranjează.
Da, atunci când defectul stă pe o lipitură care se fisurează la temperatură. Verificăm modulul încălzit, cu sarcini simulate, fiindcă la rece comportamentul poate părea normal. Refacem lipiturile din zonele confirmate și repetăm testul la aceeași temperatură.
Verificăm tensiunea din timpul pornirii, fiindcă o cădere scurtă lasă erori care nu se repetă. Apoi măsurăm rezistența bujiilor și comparăm valorile între ele. Dacă aprinderea și alimentarea sunt în regulă, căutăm o scăpare de aer pe traseul de admisie.