Pe Focus, coloana are un motor electric care preia o parte din efortul de la volan, iar când asistența cade volanul se simte greu la parcare. Verificarea începe de la senzorul de cuplu și de la alimentarea coloanei, fiindcă un contact slăbit dă același simptom ca motorul ars. Coloana se demontează abia după ce tensiunile au fost confirmate.
Volanul se învârte greu la viteză mică, iar martorul de direcție rămâne aprins după pornire. Uneori asistența revine după o repornire a motorului, ceea ce arată o eroare care se șterge la ciclu. Notăm dacă simptomul apare doar la manevrele de parcare, fiindcă atunci motorul cere cel mai mult curent. Un volan care se întoarce greu doar într-un sens arată o problemă mecanică, nu una electrică.
Volanul poate trage într-o parte când asistența lucrează neuniform, deși geometria este corectă. Un zgomot de angrenaj la virare arată uzura reductorului din coloană. Vă rugăm să ne spuneți dacă simptomul a apărut după o lucrare pe suspensie, fiindcă o poziție schimbată a volanului schimbă citirea senzorului de unghi. Notați și dacă martorul clipește înainte să rămână aprins.
Coloana are un motor electric legat la un reductor, iar modulul din coloană citește cuplul aplicat pe volan. Cu cât cuplul citit este mai mare, cu atât motorul primește mai mult curent. Când senzorul citește greșit, modulul dă o asistență prea mică ori prea mare, iar șoferul simte diferența imediat. Modulul ține cont și de viteza mașinii, ca asistența să scadă pe autostradă.
Asistența scade la viteză mare, fiindcă modulul primește informația de viteză de la celelalte module. O eroare pe magistrala de date lasă direcția fără corecție, deși coloana este bună. Verificăm lista modulelor care raportează eroare, fiindcă ea arată dacă defectul este local ori comun. O eroare comună mută verificarea pe firele dintre module.
Senzorul de cuplu stă pe axul volanului și dă două semnale care se schimbă în sens opus la virare. Când unul dintre ele lipsește, modulul nu mai poate calcula efortul și intră în protecție. Măsurăm ambele semnale cu volanul rotit încet, de la un capăt la altul, și notăm dacă ele urcă împreună. O diferență între ele arată un senzor care nu mai centrează corect.
Un senzor cu contact instabil dă valori care sar la aceeași poziție a volanului. Repetăm proba de mai multe ori, fiindcă un contact care se închide o singură dată schimbă concluzia. Verificăm și mufa senzorului, fiindcă praful și uleiul de la mâini ajung acolo după ani de folosire. Curățarea se face cu un spray pentru contacte, fără să îndoim pinii.
Motorul primește curent prin modulul din coloană, iar periile lui se uzează în timp. Când asistența lipsește cu totul, măsurăm dacă modulul comandă motorul la o virare pe loc. Absența comenzii mută verificarea pe senzor și pe alimentare, nu pe motor. Prezența comenzii fără mișcare arată periile uzate ori rotorul blocat.
Un reductor cu joc se aude ca un clic la schimbarea direcției de virare. Jocul se simte la volan ca o zonă moartă mică în jurul poziției drepte. Verificăm jocul cu roțile suspendate, fiindcă zgomotul de pe drum se confundă ușor cu cel al suspensiei. Un joc mare cere înlocuirea coloanei, fiindcă angrenajul nu se reglează.
Coloana are o alimentare groasă pentru motor și una subțire pentru electronică, fiecare cu siguranță separată. Măsurăm tensiunea pe firul gros în timpul unei virare pe loc, când curentul este maxim. O cădere mare arată un contact oxidat ori un fir subțire pentru sarcina cerută. Comparăm valoarea cu tensiunea bateriei, citită în același moment.
Masa coloanei trece prin șuruburile de prindere, iar unul vopsit sau oxidat schimbă comportamentul asistenței. Măsurăm căderea de tensiune între borna negativă și corpul coloanei, cu motorul pornit. Verificăm și siguranța de forță din panou, fiindcă o fisură internă dă continuitate la rece. Strângerea bornelor se face cu cheia potrivită, ca să nu rupem filetul.
O direcție care lucrează la rece și cade după un drum arată o protecție termică ce intră prea devreme. Modulul măsoară curentul motorului și reduce asistența când valoarea urcă peste un prag. Notăm după cât timp de mers apare simptomul, fiindcă durata arată un motor care cere prea mult. Un motor sănătos cere un curent mic la virare pe loc. Valoarea se notează în fișă, fiindcă ea arată dacă motorul cere mai mult decât unul sănătos.
Verificăm și legătura dintre coloană și caroserie, fiindcă o masă slabă crește curentul pe circuitul de comandă. Repetăm proba cu consumatorii mari porniți, fiindcă tensiunea scăzută schimbă pragul de protecție. Când simptomul apare doar în viraje lungi, verificăm și răcirea modulului. Praful de pe carcasă ține căldura, așa că modulul se curăță la fiecare intervenție.
Prima citire este tensiunea bateriei, apoi lista erorilor din modulul coloanei și din modulele vecine. Continuăm cu alimentarea și cu masa, fiindcă acestea două decid dacă demontarea are sens. Abia după ele măsurăm semnalele senzorului de cuplu, cu volanul rotit încet. Ordinea se păstrează la fiecare mașină, ca fișele să rămână comparabile.
Notăm fiecare valoare cu ora citirii și cu temperatura de la care s-a făcut proba. Marcăm poziția volanului înainte de demontare, fiindcă o abatere de un dinte schimbă citirea unghiului. Când coloana a fost deschisă de altcineva, verificăm lipiturile din zona motorului înainte de a promite o reparare. Urmele de silicon de pe carcasă arată o intervenție anterioară. Când carcasa a fost lipită de altcineva, verificăm dacă axul se rotește liber înainte de a monta coloana.
După montaj facem o probă pe loc, cu virare completă în ambele sensuri, apoi una pe drum cu viteză mică. Urmărim dacă martorul se stinge după pornire și dacă efortul la volan este egal în ambele sensuri. Vă arătăm valorile citite înainte și după lucrare, ca să vedeți diferența pe fișa dumneavoastră. Probăm și la viteză mare, fiindcă acolo asistența trebuie să scadă simțitor.
Când coloana a fost înlocuită, scriem codarea și facem calibrarea senzorului de unghi conform procedurii producătorului. Verificăm apoi că volanul stă drept la mers în linie dreaptă, fiindcă o poziție greșită aprinde martorul. Notăm în fișă probele făcute și condițiile de drum, ca la o revenire să pornim de la aceleași puncte. Repetăm proba după câteva zile, fiindcă unele erori apar doar la cald.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Volan greu la parcare | Motor fără comandă din modul | Curentul pe firul gros, la virare pe loc |
| Asistență inegală între sensuri | Semnal de cuplu neconcludent | Ambele semnale ale senzorului, cu volanul rotit |
| Martor aprins după repornire | Cădere de tensiune pe alimentare | Tensiunea pe pinul de contact, cu sarcina |
| Asistența cade după un drum | Protecție termică intrată devreme | Curentul motorului, măsurat la cald |
Se poate, însă efortul la volan crește mult la viteză mică, iar manevrele de parcare devin obositoare. Legătura mecanică dintre volan și roți rămâne funcțională, așa că direcția nu se blochează. Un drum lung în aceste condiții obosește șoferul.
Modulul șterge eroarea la un ciclu nou de contact și încearcă din nou, fiindcă protecția se resetează. Simptomul care revine arată o defecțiune reală, nu o eroare de moment. Notăm cât timp trece până la revenire.
Nu întotdeauna, fiindcă senzorul și motorul se pot schimba separat pe unele variante. Decizia se ia după proba pe banc și după verificarea miezului. Când carcasa este fisurată, coloana se înlocuiește.
Scriem codarea și facem calibrarea unghiului, apoi verificăm poziția volanului pe drum. Martorul trebuie să se stingă la prima pornire. Verificăm martorul și după o săptămână de mers, fiindcă unele erori revin doar la cald.