PGE Tuning Lab

Reparații direcție Ford: modulul asistenței electrice

Direcția asistată electric de pe Ford se verifică începând cu senzorul de cuplu, fiindcă el spune modulului cât efort trebuie să dea servomotorului în fiecare moment. Un volan care se învârte greu la parcare și revine la normal la viteză mare arată un senzor care citește greșit, iar un volan greu tot timpul arată o problemă de alimentare sau de motor. Prima măsurătoare se face cu roțile drepte și cu volanul mișcat câteva grade, cu testerul conectat.

Cum se simte o direcție electrică defectă pe Ford

Direcția asistată electric se recunoaște după efortul de la volan, fiindcă modulul calculează cât curent trimite către servomotor în funcție de cuplul citit. Când asistența cade, volanul se învârte greu la manevrele de parcare, iar șoferul simte că efortul crește brusc în mijlocul unei rotiri. Simptomul poate apărea doar la viteză mică, doar într-un singur sens de virare sau tot timpul, iar fiecare variantă trimite spre altă etapă de verificare. Notăm în fișă în ce condiții se simte efortul și dacă martorul din bord se aprinde în același timp. Notăm și dacă efortul se schimbă după ce mașina stă oprită câteva minute, fiindcă această pauză schimbă temperatura modulului.

Un volan care revine singur spre centru mai repede decât de obicei arată o comandă de asistență prea mare, iar un volan care rămâne în poziție arată o comandă prea mică. Ambele situații pot veni din senzorul de cuplu, care este piesa care traduce efortul șoferului în semnal electric. Când martorul direcției se aprinde și dispare la repornire, vorbim despre o eroare stocată, care se citește chiar dacă simptomul nu se mai simte la recepție. Notăm dacă martorul se aprinde la fiecare pornire sau doar după manevre lungi la parcare. Întrebăm și dacă martorul apare când mașina merge drept, pe drum bun, fiindcă atunci cauza nu are legătură cu efortul.

Ce spune testerul despre modulul de direcție

Testerul citește modulul de direcție și apoi modulele care îi trimit informație despre viteză și despre unghiul volanului. Un cod de senzor de cuplu apare de obicei împreună cu un cod de referință, fiindcă modulul compară semnalul cu tensiunea lui de referință. Citim ambele coduri și notăm tensiunile de referință, fiindcă ele arată dacă problema stă în senzor sau în alimentarea lui. Capturile din tester se păstrează în dosarul mașinii, cu data și cu kilometrajul receptării. Comparăm valorile citite în cele două sensuri de virare, fiindcă diferența dintre ele arată uzura senzorului.

După notare ștergem erorile și repornim, apoi mișcăm volanul de câteva ori spre stânga și spre dreapta, cu mașina pe loc. Erorile care revin la această probă descriu o problemă prezentă, iar cele care apar doar în mers descriu un contact care se pierde la vibrație. Urmărim în timp real valoarea cuplului citit de modul, fiindcă o valoare care sare când volanul stă drept arată un senzor cu offset. Consemnăm în fișă valoarea citită la volan drept, ca să avem referință la montaj. Dacă valoarea sare fără să mișcăm volanul, verificăm mufa senzorului înainte de a ne uita la modul.

Prima măsurătoare: semnalul senzorului de cuplu

Prima măsurătoare la direcția de pe Ford este semnalul senzorului de cuplu, citit cu contactul pus și cu roțile drepte, apoi cu volanul mișcat câteva grade în fiecare sens. Valoarea de repaus trebuie să fie stabilă, iar cele două valori obținute la mișcare trebuie să fie apropiate ca mărime și opuse ca semn. Citim semnalul în timp real pe tester, apoi îl măsurăm pe fir, la mufa senzorului, ca să vedem dacă modulul primește aceeași informație. Notăm toate cele trei valori în fișă, cu temperatura din atelier. Măsurătoarea de pe fir se face cu motorul pornit, fiindcă asistența lucrează doar cu sistemul activ.

Când valorile diferă mult între cele două sensuri, senzorul este suspect, iar când valoarea de repaus se mișcă singură, verificăm alimentarea de referință și masa senzorului. Un fir de masă cu rezistență mare schimbă citirea și produce un efort de volan care apare doar la cald. Repetăm măsurătoarea după ce punem contactul de două ori, ca să vedem dacă modulul recalculează punctul de zero la fiecare pornire. Dacă punctul de zero se schimbă de la o pornire la alta, verificăm prinderea coloanei înainte de a schimba senzorul. Când semnalul se schimbă doar la mișcarea mufei, problema stă în conector, iar senzorul rămâne pe poziție.

Alimentarea servomotorului și masa lui

Servomotorul primește curent mare prin fire groase, iar o cădere de tensiune pe acel traseu se simte la volan ca o pierdere de asistență în manevrele lungi. Măsurăm tensiunea la mufa motorului cu contactul pus și cu direcția solicitată, apoi comparăm valoarea cu cea citită la baterie. Verificăm și legătura de masă a modulului, fiindcă masa slabă produce simptome care apar la virajele pe loc. Strângem prinderile și repetăm citirea, notând diferența dintre cele două măsurători. O cădere mare pe traseul motorului se vede și în consumul citit cu cleștele de curent, măsurat în aceleași condiții.

Curentul pe fiecare fază se citește cu cleștele de curent, cu volanul ținut pe loc în viraj, fără să forțăm mecanismul peste limită. Un curent mult mai mare pe o fază arată un motor cu probleme, iar un curent egal pe toate fazele cu efort mare la volan arată o comandă greșită venită din modul. Verificăm și temperatura carcasei după câteva manevre, fiindcă un motor care se încălzește mult trage curent peste ce poate duce traseul. Notăm valorile în fișă, alături de tensiunea bateriei. Comparăm citirile cu efortul simțit la volan, fiindcă cele două trebuie să crească împreună, în aceeași manevră.

Ce se verifică pe coloana de direcție

Pe coloană verificăm prinderile și jocul, iar după aceea starea articulațiilor, fiindcă un joc mecanic produce un efort simțit la volan care seamănă cu o pană de asistență. Mișcăm volanul cu mașina pe loc și urmărim dacă zgomotul vine din coloană sau din caseta de direcție. Verificăm și senzorul de unghi, care stă pe coloană la unele versiuni, fiindcă o poziție greșită a coloanei după o intervenție schimbă citirea unghiului. Notăm dacă volanul a fost demontat recent, fiindcă montajul deplasat cu o singură canelură schimbă tot comportamentul. Jocul se măsoară cu motorul oprit, ca să nu fie mascat de asistența care ține volanul ferm.

După orice intervenție pe coloană, volanul se montează cu roțile drepte și cu marcajul de centru aliniat. Verificăm apoi unghiul citit de modul, care trebuie să fie aproape de zero cu volanul drept, și îl comparăm cu valoarea dinainte de demontare. O diferență mică se corectează din calibrare, iar o diferență mare arată un montaj deplasat cu un dinte. Consemnăm în fișă valoarea unghiului la recepție și după montaj, ca să arătăm că poziția a revenit. Dacă marcajul nu se aliniază, demontăm volanul și îl punem la loc, fără să forțăm canelurile.

Ce verificăm la preluare, la direcție de pe Ford

La preluare punem contactul și urmărim martorul direcției, apoi mișcăm volanul cu mașina pe loc, în ambele sensuri, și notăm efortul simțit. Facem manevra cu motorul pornit, fiindcă asistența electrică lucrează doar cu sistemul activ, iar o probă cu motorul oprit ar da un rezultat care inducă în eroare. Verificăm dacă volanul revine singur spre centru după o rotire completă, cu mașina în mișcare lentă. Întrebăm dacă s-a umblat la coloană, dacă s-a schimbat bateria recent și dacă martorul a apărut după o spălare a compartimentului motorului. Notăm și dacă volanul stă drept când mașina merge în linie dreaptă.

Măsurăm tensiunea bateriei la rece și o notăm alături de efortul simțit la volan, fiindcă o baterie obosită schimbă comportamentul modulului în primele minute după pornire. Verificăm presiunea în anvelope, fiindcă o presiune mică schimbă efortul la volan și poate fi confundată cu o pană de asistență. Notăm poziția volanului în linie dreaptă și starea anvelopelor din față, cu uzura pe margini. Toate aceste date se scriu în fișă înainte de a ridica mașina pe elevator. Facem măsurătorile de tensiune cu motorul oprit, ca să avem o referință fără consum.

Calibrarea centrului după montaj

După montaj sau după o intervenție pe coloană, modulul cere o calibrare a centrului, care se face cu roțile drepte și cu mașina pe suprafață plană. Urmăm procedura din tester până la confirmare, apoi stingem contactul și îl punem din nou, ca să vedem dacă valoarea rămâne. O calibrare întreruptă lasă martorul aprins și un efort de volan neuniform, deși piesele sunt bune. Notăm în fișă valoarea unghiului după calibrare, ca să avem referință la predare. Repetăm calibrarea dacă martorul rămâne aprins după prima încercare, fiindcă modulul are nevoie de un ciclu complet de contact.

Când modulul este schimbat, calibrarea se face după datele mașinii, cu atenție la echiparea de direcție și la versiunea de software. Păstrăm o copie a codării vechi înainte de scriere, ca să putem reveni dacă rezultatul nu este cel așteptat. Facem apoi o probă pe loc, cu volanul rotit complet în ambele sensuri, și urmărim dacă efortul rămâne uniform pe toată cursa. Dacă efortul crește spre capătul cursei, verificăm prinderile coloanei înainte de a discuta despre altă piesă. Notăm versiunea de software citită din modul, ca să știm exact ce procedură am folosit.

Ce întrebăm proprietarul despre direcție

Prima întrebare privește momentul în care efortul a crescut, adică dacă s-a întâmplat treptat sau brusc, într-o singură manevră. A doua privește condițiile: dacă simptomul apare la parcare, la viteză mare sau doar pe un drum anume, fiindcă fiecare variantă schimbă ordinea probelor. Întrebăm dacă mașina a trecut recent peste o groapă mare sau peste o bordură, fiindcă o lovitură pe coloană schimbă citirea senzorului de unghi. Cereți proprietarului să ne spună dacă a simțit zgomot la virare, fiindcă zgomotul separă o problemă mecanică de una electrică. Întrebăm și dacă volanul a fost schimbat sau reparat înainte de apariția simptomului.

Explicăm proprietarului ce înseamnă mersul cu asistența căzută, fiindcă volanul greu cere efort mai mare la manevrele de parcare. Recomandăm drumuri scurte și evitarea manevrelor lungi pe loc până la verificare. Întrebăm dacă martorul s-a aprins vreodată împreună cu martorul de baterie, fiindcă aprinderea simultană arată o problemă de alimentare care merită verificată înainte de direcție. Notăm răspunsurile în fișă, cu descrierea proprietarului, ca să comparăm cu ce simțim noi la probă. Dacă proprietarul a mers mult cu asistența căzută, verificăm uzura anvelopelor din față, pe margini.

Proba pe drum și predarea

Proba pe drum începe cu manevre de parcare, cu motorul pornit, fiindcă acolo efortul se simte clar, la fiecare rotire a volanului. Urmărim dacă volanul revine singur spre centru după viraje line și dacă efortul rămâne egal în ambele sensuri. La viteză mare, direcția se simte mai fermă, iar o asistență prea mare dă impresia unei direcții care plutește. Verificăm apoi mersul în linie dreaptă, cu volanul ținut ușor, ca să vedem dacă mașina trage într-o parte după montaj. Repetăm manevrele de parcare după ce mașina s-a încălzit, fiindcă unele erori apar doar la cald.

La predare arătăm valorile de cuplu și unghiul de la recepție, alături de valorile de acum, ca să se vadă schimbarea. Explicăm ce s-a măsurat la senzor și ce s-a verificat pe alimentare, fiindcă aceste două etape hotărăsc reparația. Dăm instrucțiuni despre primul drum și despre ce să urmăriți dumneavoastră la manevrele de parcare. Închidem fișa cu rezultatul probei și cu valoarea unghiului după calibrare, ca să avem termen de comparație la o revenire. Dacă efortul revine la valorile de dinainte, cerem o citire de control înainte de a desface modulul.

Simptomele direcției asistate pe Ford și măsurătoarea potrivită
SimptomModul sau codCe se masoara
Volanul se învârte greu la parcareModul direcție, cod de cupluSemnalul senzorului de cuplu, la volan drept și rotit
Asistența cade pe un singur sensModul direcție, cod de motorCurentul pe fazele servomotorului, cu volanul pe loc
Martorul direcției apare la caldModul direcție, cod de alimentareTensiunea la mufa modulului, cu consumatori porniți
Zgomot la virare pe locModul direcție, cod mecanicJocul pe coloană și starea prinderilor

Intrebari frecvente

Se poate conduce cu martorul direcției aprins?

Puteți conduce dacă volanul își păstrează un efort pe care îl stăpâniți, însă manevrele de parcare cer mai mult efort și cereți ajutorul unei a doua persoane. Când efortul crește brusc în mers, opriți în siguranță și chemați platforma, fiindcă direcția devine greu de controlat la viteză.

De ce se simte volanul greu doar la viteză mică?

La viteză mică modulul cere asistență mare, iar o cădere de tensiune pe traseu se vede exact atunci. Verificăm tensiunea la mufă cu volanul pe loc, apoi o comparăm cu valoarea citită la baterie. Dacă diferența apare doar la manevre lungi, verificăm prinderile de masă înainte de a desface modulul.

Trebuie schimbat senzorul de cuplu când apare un cod?

Codul arată că semnalul a ieșit din interval, însă aceeași ieșire apare și la o masă cu rezistență mare sau la o referință instabilă. Măsurăm semnalul pe fir, la mufă, și îl comparăm cu valoarea văzută de modul. Schimbarea senzorului se decide după ce alimentarea și masa lui au fost confirmate.

Ce urmează după montajul unui modul de direcție?

Modulul primește codarea mașinii, apoi se face calibrarea centrului, cu roțile drepte și cu mașina pe suprafață plană. Verificăm unghiul citit la volan drept și repetăm procedura dacă valoarea nu rămâne după repornire. Notăm în fișă valorile de dinainte și de după, ca să avem referință la predare.

Mai multe despre lucrari