La Qashqai, martorul ABS se aprinde atunci când blocul primește un semnal necurat de la un senzor de roată ori când nu își poate citi propria ieșire către pompă. Verificarea începe de la senzori și de la alimentare, fiindcă un contact oxidat dă același simptom ca un bloc hidraulic obosit. Măsurătoarea pe bloc se face abia după ce intrările au fost confirmate.
Martorul ABS rămâne aprins după pornire și se stinge abia la contactul următor, ceea ce arată o eroare memorată de modul. Notăm dacă martorul frânei de mână se aprinde în același timp, fiindcă ambele trec prin același bloc. O pedală care pulsează la o frânare obișnuită arată că pompa pornește fără să fie nevoie de ea. O frânare care trage într-o parte se simte înaintea oricărui martor aprins.
Întrebăm dacă simptomul apare după ploaie ori după o spălare, fiindcă umezeala de la un conector dă exact aceeași eroare. Notăm și dacă martorul se aprinde în viraj, fiindcă un fir tensionat la bracaj schimbă citirea senzorului din partea aceea. Vă rugăm să ne spuneți dacă frâna ține la fel pe toate roțile, fiindcă o diferență se simte înaintea oricărei măsurători.
Blocul citește viteza fiecărei roți și comandă electrovalvele care reglează presiunea, iar pompa reface presiunea atunci când o roată tinde să se blocheze. Electronica stă separat de partea hidraulică, așa că o defecțiune a uneia nu o exclude pe cealaltă. Modulul ține eroarea până la ștergere și refuză să mai lucreze cât timp ea este activă în memorie. Blocul compară permanent semnalul roților cu viteza mașinii, iar o nepotrivire aprinde martorul imediat.
Pe lângă frânare, blocul dă informația de viteză către bord și către celelalte module de pe mașină. De aceea un senzor defect poate aprinde și martorul de viteză ori poate opri vitezometrul la drum. Verificăm ce alte module raportează eroare, fiindcă lista arată dacă defectul este local ori comun. O eroare comună mută verificarea pe masa modulului.
Senzorii sunt inductivi și citesc dinții de pe rulment, așa că distanța dintre cap și inel decide calitatea semnalului. Rugina care împinge senzorul sau praful depus pe inel schimbă forma impulsului citit de bloc. Măsurăm semnalul la fiecare roată și comparăm valorile dintre stânga și dreapta, fiindcă o diferență de amplitudine arată roata suspectă. Capul senzorului se curăță cu grijă, fiindcă o lamă metalică poate rupe inelul magnetic.
Un senzor care dă impuls doar la viteză mare se vede greu pe elevator, fiindcă roata se învârte prea încet pentru el. Repetăm proba pe drum, cu un aparat care înregistrează viteza fiecărei roți în timp real. Când o roată apare cu salturi, verificăm cablajul până la modul, fiindcă o îmbinare oxidată dă același rezultat ca senzorul mort.
Blocul are o alimentare permanentă pentru memorie și una de contact pentru lucru, fiecare cu siguranță separată pe panou. Măsurăm tensiunea pe ambii pini, cu contactul pus, fiindcă o siguranță cu fisură dă continuitate la rece. Verificăm apoi căderea de tensiune pe fir, sub sarcină, nu doar valoarea măsurată în gol, fiindcă firul subțire se încălzește. Comparăm rezultatul cu tensiunea de la baterie, citită în același moment.
Masa modulului trece prin caroserie, iar un șurub oxidat schimbă pragul de citire al electronicii. Măsurăm căderea de tensiune între borna negativă a bateriei și pinul de masă al blocului, cu consumatorii porniți. O valoare mare arată un punct de masă care trebuie curățat înainte de a vorbi despre modul.
Pompa pornește scurt la fiecare punere de contact, ca autotest, iar absența acelui sunet este un indiciu util pentru început. Ascultăm pompa cu contactul pus și notăm dacă sunetul se aude o singură dată, scurt. Când pompa tace la contact, măsurăm alimentarea pe mufa ei în timpul autotestului. Când pornește și rămâne pornită, verificăm comanda pe care o dă modulul către ea.
Electrovalvele au bobine pe care le măsurăm ohmic, cu mufa scoasă, și comparăm valorile între ele pentru fiecare roată. O bobină întreruptă schimbă comportamentul unei singure roți, iar simptomul se simte la frânare. Verificăm și conectorul de pe bloc, fiindcă uleiul care ajunge în el schimbă izolația dintre pini.
Un martor care apare și dispare arată de obicei o legătură instabilă, nu o defecțiune a blocului. Urmărim dacă aprinderea coincide cu o denivelare ori cu o frânare, fiindcă mișcarea arată firul care se atinge de caroserie. Notăm în fișă condițiile exacte, ca să reproducem simptomul în atelier la aceeași temperatură. Un fir care atinge caroseria lasă urme mici pe izolație, vizibile la o privire atentă.
Repetăm probele la rece și după un drum, fiindcă temperatura schimbă rezistența unui contact slăbit. Când eroarea nu apare în atelier, lăsăm un aparat care înregistrează viteza roților pe parcursul unei zile întregi. Înregistrarea arată roata care pierde semnalul și momentul exact, așa că proba nu se mai face la întâmplare.
Prima citire este tensiunea bateriei, apoi lista erorilor din bloc și valorile de viteză pentru fiecare roată. Continuăm cu alimentarea și cu masa, fiindcă aceste două verificări decid dacă mai demontăm ceva de pe mașină. Abia după ele măsurăm pompa și electrovalvele, cu sarcini care imită lucrul real din frânare. Ordinea se păstrează la fiecare mașină, ca fișele să poată fi comparate între ele.
Notăm fiecare valoare în fișă împreună cu ora citirii, ca să comparăm la o revenire peste câteva luni. Fotografiem conectorii înainte de deconectare, fiindcă poziția pinilor se pierde ușor la montaj. Când modulul este suspect, îl verificăm pe banc înainte de a propune înlocuirea lui.
După montaj facem o probă pe drum uscat, cu frânări progresive și cu o oprire pe o suprafață cu aderență mică. Urmărim dacă martorul se stinge după pornire și dacă pedala revine constant la fiecare apăsare. Verificăm și că viteza afișată corespunde cu cea reală, fiindcă senzorii hrănesc și vitezometrul din bord. Repetăm proba cu o roată pe o suprafață alunecoasă, dacă locul permite acest lucru.
Când blocul a fost înlocuit, scriem codarea și facem aerisirea conform procedurii producătorului pentru Qashqai. Vă arătăm valorile citite înainte și după lucrare, ca să vedeți diferența dintre ele pe fișa dumneavoastră. Notăm în fișă roțile probate și condițiile de drum, fiindcă la o revenire pornim de la aceleași puncte.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martor ABS aprins permanent | Senzor de roată fără semnal | Viteza fiecărei roți, citită pe drum |
| Pedala pulsează la frânare ușoară | Electrovalvă care nu închide | Rezistența bobinelor, cu mufa scoasă |
| Pompa tace la contact | Alimentare întreruptă pe siguranță | Tensiunea pe pinul de forță, sub sarcină |
| Martorul apare și dispare | Legătură instabilă la conector | Căderea de tensiune pe fir, la mișcare |
Frâna rămâne funcțională, însă blocul nu mai reglează presiunea, așa că roțile se pot bloca la o frânare puternică. Un drum scurt până la atelier este acceptabil la viteză mică. Nu tratați martorul ca pe o simplă avertizare.
Umezeala schimbă rezistența unui conector oxidat ori ajunge la un senzor cu garnitura obosită. Simptomul dispare după uscare, ceea ce face proba grea în atelier. Lăsăm mașina peste noapte și repetăm măsurătoarea dimineața, când umezeala este încă în conector.
Lăsăm un aparat de înregistrare pe mașină și citim valorile după câteva zile de mers obișnuit. Fișierul arată roata și momentul, deci verificarea nu mai pornește de la presupuneri. Notăm și condițiile de drum din acele zile, fiindcă ele ajută la interpretare.
Nu, înlocuim senzorul și ștergem eroarea, apoi repetăm proba pe drum. Blocul se schimbă doar atunci când ieșirea lui nu răspunde la o sarcină de probă. Confirmăm decizia cu măsurători scrise în fișă, ca să rămână o urmă clară.