ABS-ul de pe Nissan Qashqai se verifică începând cu alimentarea care vine prin modulul de distribuție IPDM, fiindcă acolo se pierde tensiunea în multe dintre cazurile care ajung în atelier. Modulul ABS primește curent printr-o siguranță din IPDM, iar o siguranță slabă sau o clemă oxidată dau un martor aprins care seamănă cu o pană de modul. Prima măsurătoare se face la ieșirea din IPDM, cu contactul pus, înainte de a demonta orice piesă.
Pe Nissan Qashqai, ABS-ul ajunge în atelier cu martorul aprins după pornire, cu o comunicare care cade pe tester sau cu o pompă care nu se aude la punerea contactului. Proprietarul simte frâna normală în mersul obișnuit, iar diferența apare doar la o frânare hotărâtă, când sistemul ar trebui să intervină. Împărțim simptomele în două grupe, fiindcă prima grupă privește alimentarea și a doua privește partea hidraulică. Notăm în fișă ce martori se aprind la contact și dacă pompa se aude în primele secunde. Ascultăm autotestul cu capota ridicată, fiindcă zgomotul pompei este primul semn că modulul comandă ceva.
Un martor care se stinge după autotest și reapare la un drum cu denivelări arată un contact care se pierde, iar un martor care rămâne aprins de la prima cheie arată o eroare prezentă. Când testerul nu vede modulul deloc, verificăm mai întâi alimentarea și masa, fiindcă un modul fără curent nu poate răspunde nici la diagnoză. Când modulul răspunde, dar raportează erori de senzor, verificăm semnalele de la roți în timp real. Toate aceste diferențe se notează la recepție, cu kilometrajul mașinii. Întrebăm și dacă martorul a apărut după o frânare puternică, fiindcă atunci cauza se caută pe partea hidraulică.
Modulul IPDM distribuie curent către mai multe sisteme ale mașinii, iar pe Qashqai și pe X-Trail el alimentează și modulul ABS printr-o siguranță proprie. O siguranță care s-a oxidat în soclu dă o cădere de tensiune care apare doar sub sarcină, exact în momentul în care pompa ar trebui să pornească. Verificăm siguranța scoțând-o din soclu, cu atenție la lamele și la urmele albe de la contact. O siguranță care arată bine la ochi poate avea totuși un contact slab în soclu, așa că măsurăm tensiunea pe ambele părți ale ei. Comparăm citirile cu tensiunea bateriei, ca să vedem cât se pierde pe soclu.
Pe lângă siguranță, IPDM-ul are conectori cu pini subțiri, iar umezeala care ajunge în compartimentul motorului lasă urme verzi pe contacte. Desfacem conectorul, îl inspectăm la lumină și măsurăm tensiunea pe pinul care duce spre ABS, cu contactul pus. Când tensiunea apare la intrarea în IPDM și lipsește la ieșire, problema stă în modul sau în siguranța lui, iar modulul ABS rămâne suspect secundar. Notăm în fișă tensiunea de la intrare și de la ieșire, ca să avem dovada pentru discuția cu proprietarul. Verificăm și celelalte siguranțe din IPDM, fiindcă una dintre ele poate alimenta un consumator care pare fără legătură.
Citim modulul ABS, apoi modulul de motor și modulul care ține rețeaua, fiindcă o eroare de comunicație se vede diferit în fiecare listă. Un cod de comunicație care apare doar în ABS arată că modulul nu a răspuns, iar unul care apare în mai multe module arată un traseu comun de date. Comparăm listele și notăm ce module au răspuns la tester, fiindcă harta aceasta arată unde se oprește comunicarea. Capturile se păstrează în dosarul mașinii, cu data citirii. Repetăm citirea după o repornire, fiindcă un modul care răspunde la a doua încercare are altă problemă decât unul care tace mereu.
Pe Nissan, un modul de motor fără comunicație schimbă tot tabloul, iar erorile celorlalte module devin secundare. De aceea începem cu lista modulelor care răspund și abia apoi intrăm pe codurile fiecăruia. Când ABS-ul răspunde și motorul tace, verificăm alimentarea modulului de motor înainte de a judeca ABS-ul. Când ambele tac, căutăm un traseu comun de alimentare și o masă comună, fiindcă două module care cad împreună arată o cauză de traseu. Notăm în fișă ordinea în care au tăcut modulele, fiindcă ea arată dacă defectul s-a extins treptat.
Prima măsurătoare la ABS pe Nissan este tensiunea la ieșirea din IPDM, pe firul care alimentează modulul, cu contactul pus și apoi cu consumatori porniți. Comparăm valoarea de la ieșirea IPDM cu valoarea de la mufa modulului, fiindcă diferența arată dacă pierderea stă pe traseu sau în interiorul modulului. Măsurăm pe ambele capete ale siguranței, ca să vedem dacă soclul are contact. Dacă tensiunea este bună la ieșire și slabă la modul, urmărim firul și mufele intermediare, fără să atingem placa. Coborâm apoi pe fir, punct cu punct, până găsim locul în care valoarea scade.
Repetăm măsurătoarea cu pompa comandată, fiindcă o cădere care apare doar în acel moment arată un contact care nu ține curentul mare. Notăm tensiunea înainte și în timpul autotestului, alături de tensiunea bateriei citită la borne. Când diferența dintre borne și modul este mare, verificăm și prinderea de masă a modulului, fiindcă masa slabă produce aceeași scădere. Toate valorile se trec în fișă, ca proba de după montaj să se facă în aceleași condiții. Dacă citirea se schimbă de la o probă la alta, curățăm contactele și repetăm măsurătoarea, fiindcă un contact oxidat dă valori care nu se repetă.
Masa modulului ABS se verifică prin căderea de tensiune între pinul de masă și borna negativă, cu contactul pus. O valoare mare arată o prindere oxidată pe caroserie sau un fir de masă care s-a rupt sub izolație. Curățăm prinderea, strângem șurubul și repetăm citirea, apoi notăm diferența. Când căderea rămâne mare, măsurăm continuitatea firului până la prinderea de caroserie, cu mufa scoasă. Verificăm și celelalte prinderi de masă din apropiere, fiindcă o legătură comună explică erori care apar la mai multe sisteme.
La mufă verificăm pinii unul câte unul, fiindcă un pin împins înapoi iese din contact doar când mufa este bine strânsă. Tragem ușor de fiecare fir și urmărim dacă pinul se mișcă în carcasă. Verificăm și garnitura mufei, fiindcă o garnitură lipsă lasă apa să ajungă la contacte și produce erori după ploaie. Notăm în fișă starea mufei și ce pini au fost refăcuți, ca să nu reluăm aceeași etapă la o revenire. După refacerea unui pin, tragem din nou de fir, ca să confirmăm că ține.
La preluare punem contactul și ascultăm pompa, care se aude scurt în timpul autotestului, apoi urmărim martorul din bord. Notăm dacă martorul se stinge și dacă se aprinde din nou la un drum scurt, fiindcă diferența schimbă ordinea probelor. Întrebăm dacă mașina a stat cu bornele deconectate, dacă s-a schimbat bateria recent și dacă s-a lucrat la instalația electrică. Verificăm și siguranțele din panoul de lângă baterie, cu mașina oprită, ca să nu găsim o siguranță arsă după ce am demontat modulul. Fotografiem panoul de siguranțe înainte de a scoate vreuna, ca să punem fiecare siguranță la locul ei.
Măsurăm tensiunea bateriei la rece și o notăm alături de tensiunea de la ieșirea din IPDM, fiindcă o baterie obosită dă simptome care apar doar la prima pornire a zilei. Facem o probă scurtă de frânare pe un drum liber, dacă mașina poate circula, și notăm dacă pedala pulsează sau dacă martorul clipește. Ridicăm apoi mașina și rotim roțile de mână, cu testerul conectat, ca să vedem semnalele senzorilor. Toate datele se scriu în fișă înainte de a desface vreo mufă. Notăm și presiunea în anvelope, fiindcă o roată cu presiune mică schimbă citirea senzorului la viteză.
Celelalte module ale mașinii ajută la încadrarea defectului, fiindcă ele arată dacă problema este locală sau ține de rețea. Pe Nissan, un modul de motor care nu comunică schimbă mesajele din bord și poate aprinde martori care par fără legătură cu frâna. Citim listele din bord și din modulul de caroserie, apoi le comparăm cu lista ABS-ului. O eroare care apare în toate listele arată un traseu comun, iar una care apare doar în ABS arată modulul sau alimentarea lui. Notăm și ce martori erau aprinși înainte de citire, fiindcă un martor aprins fără cod arată un modul care nu s-a trezit.
Când modulul de caroserie raportează probleme la ștergătoare sau la iluminarea bordului, notăm separat, fiindcă aceste simptome pot avea aceeași cauză de masă. Nu amestecăm concluziile: verificăm fiecare modul pe alimentarea lui și abia apoi căutăm o legătură între ele. Consemnăm în fișă ce module au fost citite și ce martori erau aprinși la recepție. Astfel, la predare putem arăta că am verificat întreaga rețea, nu doar piesa reclamată. Dacă două module cad împreună, măsurăm masa lor comună înainte de a schimba vreo piesă.
Pe banc modulul se alimentează dintr-o sursă cu limitare de curent și se comandă prin adaptor, ca să vedem dacă intră în autotest. Măsurăm consumul în repaus și consumul cu pompa comandată, apoi comparăm valorile cu cele citite pe mașină. O diferență mare arată o problemă pe placa de putere, iar o valoare apropiată arată că modulul lucrează, iar cauza este pe traseu. Verificăm apoi lipiturile zonei de putere și trecerile care duc la conector. Notăm consumul pe banc în fișă, alături de temperatura la care a fost făcută proba.
După refacerea lipiturilor curățăm placa și o testăm din nou pe banc, înainte de montaj. Pe mașină, proba pompei se face cu contactul pus, cu mufa bine strânsă și cu siguranța verificată. Urmărim dacă pompa pornește și se oprește în intervalul normal, fiindcă o pompă care rămâne activă golește bateria peste noapte. Notăm în fișă consumul după montaj și durata autotestului, ca să avem termen de comparație. Dacă pompa pornește greu, verificăm tensiunea în acel moment, fiindcă o cădere sub sarcină se vede exact atunci.
Proba pe drum începe cu o frânare la viteză mică, apoi cu una mai hotărâtă pe un drum drept și liber. Urmărim dacă martorul rămâne stins și dacă pedala are aceeași cursă ca la recepție. Verificăm apoi comportamentul la denivelări, fiindcă acolo se văd mufele care nu au fost strânse complet. Repetăm proba după ce mașina a stat oprită, ca să vedem dacă martorul apare la cald. Notăm temperatura de afară și durata drumului, ca proba să poată fi refăcută în aceleași condiții.
La predare vă arătăm valorile de tensiune de la ieșirea din IPDM și de la mufa modulului, ca să aveți dumneavoastră referința. Explicăm ce s-a verificat pe traseu și ce s-a refăcut pe placă, cu fișa în mână. Dăm instrucțiuni despre primul drum și despre ce să urmărească proprietarul în primele zile. Închidem fișa cu rezultatul probei și cu ora predării, ca să avem referință la o eventuală revenire. Dacă martorul reapare, cerem o citire de control înainte de a desface din nou modulul.
| Simptom | Modul sau cod | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martorul ABS aprins după pornire | Modul ABS, cod de comunicație | Tensiunea la ieșirea din IPDM, cu contactul pus |
| ABS-ul nu apare pe tester | Modul ABS, cod de rețea | Siguranța din IPDM și tensiunea pe ambele capete |
| Pompa nu se aude la contact | Modul ABS, cod de motor | Curentul pe firul pompei, în timpul autotestului |
| Martorul apare la denivelări | Modul ABS, cod intermitent | Prinderile mufei și continuitatea masei |
Dacă frâna răspunde normal și pedala are cursă obișnuită, puteți merge la viteză mică, cu frânare devreme. Când pedala se lasă sau martorul clipește, opriți mașina și chemați platforma, fiindcă sistemul nu mai intervine la blocarea roților.
Modulul ABS primește curent prin IPDM, iar o siguranță oxidată în soclu dă o cădere care apare doar sub sarcină. Măsurăm pe ambele capete ale siguranței și la mufa modulului, apoi comparăm valorile. Dacă tensiunea lipsește la ieșire, problema este înaintea modulului.
Codul arată doar că modulul nu a răspuns în acel moment, iar cauza poate fi alimentarea, masa sau mufa. Verificăm tensiunea și masa cu modulul conectat, apoi repetăm citirea. Decizia se ia după ce traseul a fost exclus, nu după un singur cod.
Modulul se montează la loc, se șterg erorile și se face autotestul de contact. Verificăm dacă pompa pornește și se oprește în intervalul obișnuit, apoi facem proba pe drum. Notăm consumul din repaus, ca să vedem dacă lipiturile refăcute țin după câteva zile de mers.