PGE Tuning Lab

Martorul ABS pe Audi A3 și pe A6L, verificat pe măsurători

Martorul ABS se aprinde atunci când modulul de frânare nu mai primește o informație de care are nevoie, iar pe A3 simptomul apare des intermitent, cu aprinderi care revin după o oprire a motorului. Verificarea începe de la codurile păstrate în modul și de la tensiunea măsurată la conector, fiindcă amândouă arată dacă piesa este vinovată ori dacă doar legăturile ei sunt obosite. Mai jos este ordinea de lucru pe care o aplicăm pe A3 și pe A6L, cu măsurătorile notate la fiecare pas și cu probe repetate în aceleași condiții.

Simptomul cu martorul care apare și dispare

Mașina ajunge în atelier cu martorul ABS aprins, iar proprietarul spune că lumina se aprinde în mers și se stinge după o repornire. Pe A3 acest mers intermitent este tipic pentru o legătură care își schimbă starea la vibrații, nu pentru o piesă moartă, așa că prima bănuială merge spre conectori. Notăm momentul aprinderii, viteza aproximativă la care a apărut și felul drumului, fiindcă o aprindere legată de o denivelare strânge cercetarea pe fire. Trecem în fișă și dacă martorul s-a aprins singur ori împreună cu martorul de frână de mână.

Repetăm probele cu mașina pe loc și cu roțile virate, apoi pe un drum scurt, cu aceleași condiții notate în fișă. Urmărim dacă aprinderea se produce la aceeași manevră, fiindcă o repetiție exactă arată un contact care se deschide la o poziție anume a mănunchiului. Ascultăm și pompa de frânare la punerea contactului, fiindcă un sunet scurt arată că modulul încearcă autotestul, iar tăcerea arată altă problemă. Când martorul rămâne aprins după repornire, pornim verificarea de la codurile salvate, nu de la piese.

Ce spun codurile din modulul de frânare

Citim codurile din modulul de frânare înainte de orice demontare, cu contactul pus și cu bateria încărcată, fiindcă o tensiune mică dă coduri care nu se mai repetă. Un cod care arată un senzor de roată schimbă ordinea lucrului, iar un cod care arată alimentarea modulului ne ține lângă siguranțe. Notăm codurile exacte, nu doar descrierea din meniu, fiindcă între două formulări asemănătoare se ascunde o diferență de traseu. Fotografiem ecranul testerului, ca să avem aceeași imagine la o revenire peste câteva zile.

Ștergem apoi codurile și citim din nou după o probă scurtă de drum. Un cod care revine imediat arată o problemă prezentă la fiecare ciclu, iar unul care apare abia după câteva frânări arată o legătură care cedează la mișcare. Urmărim și codurile din celelalte module care primesc date de viteză, fiindcă o informație lipsă se vede în mai multe locuri și poate arăta alt vinovat. Toate citirile se trec în fișă, cu ora și cu temperatura de afară la fiecare probă.

Alimentarea modulului pe A3

Verificăm siguranțele care alimentează modulul de frânare cu lampa de control, fiindcă o siguranță arsă se vede greu la ochi și o măsurătoare cu lampa arată dacă trece curent prin ea. Măsurăm apoi tensiunea pe pinul de alimentare permanentă și pe cel de contact, cu borna de masă pe caroserie. O tensiune bună la siguranță și slabă la conector arată o legătură oxidată între ele, care se curăță înainte de a vorbi despre modul. Notăm ambele valori, fiindcă diferența dintre ele are sens pentru diagnostic.

Măsurăm căderea de tensiune pe firul de masă al modulului, cu contactul pus și cu farurile aprinse, fiindcă un consum mare scoate la iveală o legătură subțire. O valoare mare arată un punct de masă oxidat, care se curăță și se strânge înainte de a vorbi despre o piesă. Repetăm proba cu mănunchiul mișcat ușor, fiindcă un pin care nu mai strânge dă simptom doar la denivelări. Când alimentarea și masa sunt bune, trecem la senzori, cu valorile deja notate.

Senzorii de roată și firele lor

Senzorul de roată citește o roată dințată care se învârte cu butucul, iar modulul are nevoie de semnalul lui ca să știe viteza fiecărei roți. Citim valoarea de viteză a fiecărei roți cu mașina ridicată și roata învârtită cu mâna, fiindcă o valoare care lipsește se vede imediat pe ecran. Comparăm roata din față cu cea din spate, ca să avem o referință pe aceeași mașină, nu două citiri izolate. Notăm ce roată nu dă semnal și în ce condiții, cu poziția volanului la citire.

Verificăm firul senzorului pe toată lungimea, cu atenție la trecerea prin burduful brațului, fiindcă acolo se rupe izolația fără să se vadă la prima privire. Măsurăm continuitatea până la conectorul modulului, cu mufa scoasă, și notăm valoarea în fișă. O mufă cu pini verzui se curăță și se strânge, apoi proba se repetă pe aceeași roată. Când semnalul apare la fiecare roată, cercetarea se mută pe modul, fiindcă senzorii nu mai au ce să spună.

ABS pe A6L și pompa V64 pe Q7

Pe A6L, modulul de frânare are altă formă și altă codare decât pe A3, însă simptomul intermitent are aceeași logică. Aici accesul la conector este mai strâns, așa că măsurătorile se fac cu adaptoare subțiri, fără să forțăm pini, fiindcă un pin îndoit aduce o lucrare nouă. Notăm seria modulului înainte de a citi pe banc, fiindcă două module care arată la fel nu se potrivesc. Pe A6L punem accent pe legătura cu rețeaua de date, fiindcă datele de viteză vin din mai multe module.

Pe Q7, frânarea este făcută de o pompă V64, iar verificarea pornește de la felul în care se aude ea la contact și la proba de frânare. O pompă care pornește și se oprește scurt arată un modul care cere presiune, iar una care rămâne tăcută arată o comandă lipsă pe traseu. Măsurăm alimentarea pompei și legătura ei cu modulul, fiindcă aceeași eroare poate veni din două locuri diferite. Notăm modelul și anul de fabricație, ca să nu comandăm altă pompă decât cea montată.

Măsurători înainte de demontare

Prima măsurătoare este la baterie, cu contactul luat, fiindcă o tensiune mică schimbă citirile la fiecare punere de contact. Urmează siguranțele, apoi tensiunea pe pini și căderea pe firul de masă, toate notate în aceeași fișă, ca să nu amestecăm probe făcute la ore diferite. Păstrăm ordinea la fiecare vizită, ca să putem compara valori luate la câteva zile distanță. Modulul se demontează doar după ce aceste valori sunt cunoscute și notate.

Mișcăm mănunchiul modulului cu motorul pornit și urmărim dacă martorul se aprinde, fiindcă o aprindere provocată de mână arată un contact care se întrerupe la vibrații. Verificăm și zona pedalelor, unde praful și umezeala ajung pe conectori iarna, fiindcă acolo apar oxidări care nu se văd de sus. Notăm poziția exactă la care apare simptomul, fiindcă acolo se desface mănunchiul pentru inspecție. După aceste probe avem o direcție clară pentru citirea pe banc.

Ce se vede pe banc

Modulul se citește pe banc cu o sursă reglabilă și cu limitare de curent, în aceleași condiții ca pe mașină, fiindcă o probă făcută altfel nu se compară cu cea de pe auto. Urmărim consumul la trezire, fiindcă un consum care sare arată o parte de comandă care încearcă să pornească fără să reușească. Verificăm lipiturile din zona conectorului și urmele de umezeală de sub capac, fiindcă ele dau simptome intermitente greu de prins pe mașină. Toate probele se notează, cu tensiunea la care au fost făcute.

Când modulul a fost înlocuit, se face codarea lui și se citește din nou lista de erori, fiindcă modulul nou trebuie să știe ce mașină are în față și ce dotări are aceasta. Probăm apoi o frânare pe suprafață cu aderență mică, fiindcă acolo se vede dacă sistemul intră în lucru și corectează traiectoria. Urmărim dacă martorul rămâne stins după câteva porniri, fiindcă o aprindere care revine arată o legătură rămasă nerezolvată. Predarea se face cu lista de erori goală și cu valorile notate.

Ce întrebăm proprietarul și cum predăm

Vă rugăm să ne spuneți dacă martorul s-a aprins după o frânare puternică, după o spălare ori după o lucrare la roți, fiindcă fiecare dintre aceste momente trimite verificarea într-o zonă anume. Întrebăm dacă mașina a stat mult timp nepornită, fiindcă o baterie obosită dă citiri schimbătoare și coduri care păcălesc. Spuneți-ne și dacă ați observat pedala care se simte altfel, fiindcă senzația schimbă ordinea probelor. O listă de erori citită înainte de a aduce mașina ne scutește de o probă.

La predare arătăm valorile măsurate înainte și după lucrare, plus codurile care au fost șterse, ca să vedeți ce s-a schimbat pe mașina dumneavoastră. Repetăm proba de drum pe același traseu notat în fișă, ca să avem o comparație cinstită între cele două momente. Verificăm încă o dată tensiunea la baterie, fiindcă o valoare mică la predare ar explica o revenire a martorului. Notăm în fișă ce s-a curățat, ce s-a strâns și ce s-a înlocuit, ca o viitoare verificare să pornească din același punct.

Simptomele martorului ABS pe A3 și măsurătorile lor
SimptomCauza probabilaCe se masoara
Martorul apare la denivelăriPin slăbit în conectorul modululuiCăderea de tensiune, cu mănunchiul mișcat
Martorul revine după repornireLegătură de masă oxidatăTensiunea pe pinii de alimentare și pe masă
Martorul apare la viteză micăSenzor de roată fără semnalValoarea de viteză a fiecărei roți
Martorul stă aprins și pompa taceComandă lipsă de la modulAlimentarea pompei V64 pe Q7

Intrebari frecvente

De ce apare martorul ABS doar uneori?

Pentru că multe defecte stau pe legături care își schimbă starea la vibrații ori la temperatură, iar modulul vede informația lipsă doar în acel moment. Proba se repetă pe același traseu, cu măsurătorile notate. Un cod care revine imediat arată o problemă prezentă la fiecare ciclu.

Se poate repara modulul ABS?

Da, atunci când defectul stă pe lipituri ori pe partea de comandă a pompei. Modulul se citește pe banc, cu sursă reglabilă și limitare de curent, apoi se verifică din nou pe mașină. Când pinii conectorului sunt afectați, reparația se face pe trasee.

Trebuie schimbați toți senzorii de roată?

Nu, decizia se ia după citirea valorii de viteză a fiecărei roți cu mașina ridicată. Roata care nu dă semnal se verifică pe fir și pe mufă înainte de înlocuire. Restul senzorilor rămân pe mașină când valoarea lor urmează mișcarea roții.

Ce facem când martorul rămâne aprins după o reparație?

Verificarea se întoarce la alimentare, la masă și la codurile care au revenit, fiindcă o aprindere după lucrare arată o legătură rămasă nerezolvată ori o codare nefăcută. Citim lista de erori și o comparăm cu cea de dinainte. Abia după aceea discutăm despre altă piesă.

Mai multe despre lucrari