Un modul care lipsește din lista testerului se verifică pe mașină, la conector, înainte de a fi demontat, iar ordinea începe cu alimentarea de contact, continuă cu masa, iar legătura de date se verifică la final. Când tensiunea de trezire ajunge la pin, masele sunt sub 0,1 V și rețeaua răspunde, modulul rămâne suspect și trece pe banc. Verificarea făcută în altă ordine ajunge repede la o piesă nouă care repetă simptomul.
Prima citire se face cu contactul pus și cu motorul oprit, iar notăm ce module răspund și ce cod de lipsă de comunicație apare la celelalte, fiindcă un cod de rețea arată dacă legătura se pierde pe un fir de alimentare. Când testerul găsește celelalte calculatoare și modulul căutat lipsește, ancheta se mută pe traseul lui de trezire. Dacă legătura apare la a doua conectare, notăm și acest lucru, fiindcă o legătură care revine după o nouă conectare arată un contact care se mișcă.
Punem contactul și urmărim dacă martorul de motor se aprinde la prima poziție a cheii, fiindcă un martor care rămâne stins arată un modul care se trezește greu. Un martor care se stinge imediat arată o alimentare care cade sub sarcină. Notăm poziția cheii la care apare legătura, apoi repetăm citirea de două ori, cu o pauză între ele, fiindcă un contact instabil dă liste de module diferite la fiecare conectare a testerului.
Comanda de contact este primul lucru pe care îl măsurăm, fiindcă modulul se trezește pe acest semnal și abia apoi răspunde pe rețeaua de date. Cu contactul pus, măsurăm tensiunea pe pinul de contact din conectorul calculatorului, cu borna de masă a voltmetrului pe caroserie, iar o valoare care apare la contact și scade după câteva secunde arată un contact oxidat ori un releu care nu ține curentul.
Repetăm măsurătoarea cu consumatorii mari porniți, fiindcă o cădere de tensiune pe traseu se vede doar când prin fir trece curent. Comparăm valoarea citită la conector cu cea de la baterie, iar diferența arată dacă pierderea stă pe fir ori pe un contact. Când tensiunea lipsește complet, urmărim traseul până la siguranță și până la releu, cu o probă de tensiune pe ambele capete ale siguranței, fiindcă o fisură în ceramica din interior se vede greu.
Calculatorul are o alimentare permanentă pentru memorie, iar aceasta se măsoară cu contactul luat, pe pinul din conector. Pe lângă firul de forță verificăm firele de masă, care sunt mai multe și prinse pe caroserie în compartimentul motor, iar căderea de tensiune se citește pe fiecare legătură, cu contactul pus. O cădere mică pe un singur punct schimbă tot comportamentul modulului, fără să lase un cod clar în listă. Consumul modulului se poate citi cu clema în jurul firului de alimentare, ca să vedem dacă un contact ține curentul și sub sarcină.
O masă oxidată dă simptome care apar la cald și dispar după ce mașina stă peste noapte, iar erorile se mută de la un modul la altul. Curățăm punctele de masă și strângem șuruburile la cuplul producătorului, apoi repetăm citirea din toate modulele, cu motorul pornit. Când lista de module se schimbă după această operație, traseul de masă a fost vinovat, iar modulul rămâne pe mașină, cu proba notată în fișă.
Când alimentarea și masele sunt în toleranță, verificarea trece la firele de date, iar continuitatea se măsoară între conectorul modulului și conectorul rețelei, cu mufele scoase, fiindcă o probă făcută cu modulele conectate dă valori false. La cutie, un fir de date întrerupt scoate calculatorul din listă fără ca alimentarea să lipsească, așa că proba de continuitate se face înainte de a demonta piesa. Verificăm și dacă firele au continuitate față de caroserie, fiindcă o atingere pe traseu oprește schimbul de date pentru toate modulele de pe firul respectiv.
Când firele sunt în regulă, deconectăm pe rând modulele care împart rețeaua cu cel căutat și urmărim dacă el revine în listă, fiindcă proba arată repede cine blochează schimbul de date. Marcăm poziția fiecărei mufe, fiindcă o mufă inversată la montaj dă coduri care par defecte de modul. Toate aceste probe se fac cu contactul luat, ca să nu se adauge erori noi în listă.
Unele ansambluri au mai mulți senzori care comunică pe un fir comun, iar un senzor care ține firul jos oprește schimbul de date pe toată magistrala. Simptomul apare ca lipsă de comunicație cu calculatorul, deși modulul este alimentat corect și masele sunt bune. Măsurăm semnalul pe pinul magistralei din conector, cu osciloscopul, la ralanti, și urmărim forma lui pe toată durata unei secvențe de citire, fiindcă modulul comandă magistrala doar după trezire.
Deconectăm pe rând senzorii legați pe magistrală și urmărim dacă semnalul revine, fiindcă proba arată repede piesa care deranjează. Verificăm izolația firului pe traseu, mai ales în zonele unde trece pe lângă piese calde, iar când semnalul este curat cu senzorii scoși, defectul stă pe partea de citire a calculatorului. Abia în acest punct modulul se demontează, cu fișierul citit și salvat înainte.
Uneori calculatorul răspunde, iar lipsa de comunicație apare doar la o anumită poziție a cheii ori după ce motorul ajunge la temperatura de lucru, fiindcă o lipitură fisurată se închide la rece și se deschide la cald. Repetăm citirea cu motorul cald, apoi notăm temperatura la care a apărut legătura. Ștergem codurile, facem o pornire și citim din nou, ca să vedem care cod revine primul în listă.
O eroare pe un actuator poate ține modulul ocupat și dă impresia că legătura se pierde, așa că ordinea codurilor contează la citire. Pe banc modulul se alimentează dintr-o sursă reglabilă, cu limitare de curent, iar testul se repetă la temperatura la care a apărut defectul pe mașină. Notăm consumul în repaus și consumul după trezire, fiindcă un consum mare arată o parte de putere care încălzește placa. Când piesa a stat pe altă mașină, notăm și acest lucru, fiindcă datele de securitate se potrivesc doar cu mașina de origine.
Vă rugăm să ne spuneți dacă mașina a pornit vreodată după ce martorul de motor a rămas stins și dacă evenimentul s-a întâmplat la rece ori după un drum lung. Ne ajută să știm dacă bateria a fost schimbată în aceeași perioadă, fiindcă o bornă slăbită lasă erori asemănătoare. Întrebăm și cât timp a stat mașina nepornită, fiindcă umezeala din conector se vede altfel după o staționare lungă.
Cereți lista de erori citită înainte de a aduce mașina, cu codurile exacte, fiindcă ea arată ce module lipseau la prima conectare, iar o fotografie a bordului cu martorii aprinși completează informația. Dacă mașina a fost tractată, notați dacă electromotorul a învârtit la prima încercare făcută în atelier, fiindcă detaliul schimbă ordinea verificărilor. La predare vă arătăm citirea din toate modulele, făcută cu motorul pornit, și valorile măsurate pe traseul de trezire, ca să aveți o imagine clară a lucrării.
| Situatie | Ce se face | De ce |
|---|---|---|
| Modulul lipsește, motorul pornește | Se măsoară tensiunea pe pinul de contact | Trezirea nu ajunge la calculator |
| Motorul pornește și se oprește imediat | Se citește căderea pe fiecare masă | O masă oxidată schimbă comportamentul |
| Modulul apare la a doua citire | Se repetă citirea de două ori | Un contact care se mișcă dă liste diferite |
| Legătura se pierde doar la cald | Se repetă citirea cu motorul cald | Lipitura fisurată se deschide la cald |
Pentru că trezirea lui trece prin alt traseu decât alimentarea calculatorului de motor. Măsurăm tensiunea pe pinul de contact din conector, cu contactul pus, apoi verificăm masele sub sarcină. Când aceste două verificări sunt în toleranță, ancheta trece la firele de date.
Da, atâta timp cât alimentarea și masele sunt în regulă și rețeaua răspunde la tester. Când legătura se pierde intermitent, citirea se repetă cu motorul cald, fiindcă o lipitură fisurată apare doar atunci, iar fișierul se salvează înainte de orice intervenție pe placă.
Deconectăm senzorii pe rând și urmărim dacă semnalul revine pe firul comun, apoi verificăm piesa găsită separat, cu traseul firului controlat pe toată lungimea. Modulul rămâne pe mașină dacă semnalul este curat după probă.