Direcția de pe Mercedes se verifică pornind de la unghiul pe care îl citește modulul și de la presiunea din instalația de servodirecție. Pe W204, W212, W447, W221 și W164 senzorul de unghi se calibrează după geometrie, iar pe W221 pompa cere o măsurătoare de presiune, fiindcă o pompă obosită dă un volan greu la ralanti. În atelier citim unghiul în valori reale și măsurăm presiunea înainte de a demonta vreo piesă.
Proprietarul descrie un volan care se învârte greu la parcare sau o direcție care trage într-o parte pe drum drept. Pe Mercedes reclamația vine des împreună cu un martor aprins în bord și cu un mesaj despre direcție. Notăm la ce viteză apare efortul, fiindcă o direcție grea doar la oprire are altă cauză decât una grea la toate regimurile. Verificăm și presiunea din anvelope, fiindcă o diferență între roți schimbă senzația din volan. Întrebăm dacă mașina a trecut peste o groapă sau dacă s-a făcut geometria recent.
Cerem proprietarului să ne spună dacă volanul stă strâmb în mers drept și dacă simptomul a apărut după o lucrare la suspensie. Un volan strâmb după geometrie arată un senzor de unghi care nu a fost calibrat, iar simptomul apare imediat după intervenție. Întrebăm și despre zgomot, fiindcă un zgomot la virare pe loc are altă cauză decât un zgomot la denivelări. Toate aceste detalii intră în fișă înainte de prima măsurătoare, alături de codurile citite la conectare.
Pe W204 și pe W212, senzorul de unghi stă pe coloană și dă modulului poziția volanului pentru ESP și pentru funcțiile de confort. Când valoarea este greșită, martorul de direcție se aprinde și ESP-ul se oprește, iar mașina se simte nesigură pe ud. Citim unghiul în valori reale, cu roțile drepte și cu mașina pe suprafață plană, și îl comparăm cu zero. Repetăm citirea cu volanul rotit la un sfert de tură, ca să vedem dacă valoarea urmează lin mișcarea.
Dacă valoarea sare în trepte, verificăm discul optic din senzor și zona de pe coloană, fiindcă praful și vaselina uscată schimbă citirea. Dacă valoarea nu se schimbă deloc, măsurăm alimentarea senzorului și continuitatea firului până la modul. După înlocuire facem calibrarea din tester, cu roțile drepte, și notăm unghiul obținut în fișă. Verificăm apoi dacă martorul rămâne stins la două porniri la rând. Când martorul reapare doar la a doua pornire, verificăm alimentarea senzorului cu contactul pus și masa lui, fiindcă un contact care se încălzește dă exact acest tablou. Notăm și temperatura la care apare, fiindcă unele contacte cad doar după ce motorul se încălzește.
Pe W221, pompa de servodirecție lucrează cu presiune mare, iar o pompă obosită dă un volan greu la ralanti și un zgomot la virare pe loc. Verificăm nivelul lichidului și starea lui, fiindcă un lichid închis la culoare arată o pompă care a lucrat la temperaturi mari. Ascultăm pompa cu motorul la ralanti și cu volanul rotit încet, apoi notăm dacă zgomotul crește la capăt de cursă. Măsurăm presiunea pe racordul de refulare, cu manometrul pus pe traseu.
Comparăm presiunea măsurată cu valoarea din datele mașinii, la ralanti și la turație ridicată, fiindcă o diferență arată o pompă care nu mai ține presiunea. Verificăm și starea curelei care antrenează pompa, fiindcă o curea care patinează dă un volan greu la manevră și un zgomot scurt. Când presiunea este bună și volanul rămâne greu, verificăm caseta și coloana, fiindcă un joc mecanic schimbă senzația fără ca pompa să aibă o problemă.
Pe W164, senzorul de unghi se verifică des după o lucrare la suspensie, fiindcă poziția volanului se schimbă și martorul rămâne aprins. Citim unghiul în valori reale și comparăm valoarea cu poziția roților, apoi verificăm dacă senzorul urmează volanul pe toată cursa. Un unghi care rămâne la aceeași valoare arată o întrerupere pe fir sau un senzor blocat. Notăm și codurile din modulul ESP, fiindcă ele arată dacă eroarea vine din senzor sau din altă parte.
Verificăm conectorul senzorului, fiindcă stă într-o zonă unde praful ajunge la pini și oxidul rupe contactul. Curățăm contactele, le uscăm și refacem clema de blocare dacă este slăbită. După montaj facem calibrarea și repetăm proba pe drum, cu volanul ținut drept pe un traseu plan. Dacă martorul reapare, verificăm șuruburile coloanei, fiindcă o coloană mișcată pierde referința.
Pe W447, direcția este folosită intens în manevre, iar senzorul de unghi se uzează mai repede decât la o mașină de pasageri. Simptomul apare ca un martor aprins după o parcare lungă sau ca o direcție care nu revine lin la virajele mici. Citim unghiul în valori reale și urmărim dacă valoarea sare la aceeași poziție a volanului. Verificăm și jocul din coloană, fiindcă un joc mecanic dă o citire care pare electrică. Notăm și câte manevre face mașina într-o zi obișnuită, fiindcă o dubă de livrări adună mai repede uzură pe coloană decât o mașină folosită doar în oraș.
Dacă valoarea sare într-o singură zonă, demontăm senzorul și verificăm discul, apoi curățăm zona și refacem vaselina. Dacă valoarea lipsește, măsurăm alimentarea și continuitatea firului până la modul, cu conectorii desfăcuți. După reparație facem calibrarea cu roțile drepte și verificăm martorul la câteva manevre complete. Notăm în fișă unghiul la fiecare sfert de tură, ca să avem o referință la predare.
Prima măsurătoare este unghiul volanului citit în valori reale, cu mașina pe suprafață plană și cu roțile drepte, înainte de a mișca volanul. Rotim volanul încet de la un capăt la altul și notăm valoarea la fiecare sfert de tură, ca să vedem dacă trecerea este lină pe toată cursa. O valoare care sare sau care rămâne pe loc arată senzorul, iar una care urmează volanul arată că problema este mecanică. Repetăm citirea cu motorul pornit, fiindcă asistența schimbă efortul și poate ascunde un joc.
A doua măsurătoare este presiunea din instalația de servodirecție, citită la ralanti și apoi la virare completă, cu manometrul pe racordul de refulare. Notăm ambele valori și le comparăm cu datele mașinii, fiindcă o presiune care cade la virare arată o pompă obosită. Pe W221 repetăm proba după ce motorul s-a încălzit, fiindcă unele pompe dau presiune bună la rece și cad la cald.
Presiunea se măsoară cu manometrul pus pe racord, cu motorul la ralanti și cu volanul rotit până la capăt de cursă, fără să ținem volanul forțat. Notăm valoarea la ralanti, la turație ridicată și la capăt de cursă, fiindcă diferențele dintre ele arată starea pompei și a supapei. O presiune mare la capăt de cursă arată o supapă care nu deschide, iar una mică arată o pompă uzată sau o scurgere internă.
Verificăm și returul, fiindcă un debit prea mare pe retur arată o scurgere internă care nu se vede pe presiune. Măsurăm temperatura lichidului după probă, fiindcă un lichid foarte cald arată o pompă care lucrează în sarcină. Notăm în fișă toate valorile, ca să avem cu ce compara dacă mașina revine cu aceeași reclamație. Verificăm și nivelul lichidului după probă, fiindcă o scurgere mică pe la un racord se vede abia după ce instalația se încălzește și lucrează în sarcină. Dacă nivelul scade, căutăm urme pe la îmbinări înainte de a schimba pompa.
Calibrarea se face după ce geometria a fost reglată și după ce volanul a fost centrat pe mașina de aliniere. Intrăm în tester, urmăm procedura care cere roțile drepte și volanul în poziția de mers drept, apoi confirmăm valorile. Dacă procedura se oprește la mijloc, verificăm dacă senzorul trimite unghi și dacă modulul primește date de la el. Repetăm procedura până când se încheie fără întrerupere.
Proba pe drum se face cu volanul ținut drept pe un traseu plan, apoi cu câteva viraje line și o parcare. Urmărim dacă mașina merge drept fără corecții și dacă martorul rămâne stins. Citim din nou unghiul după probă și îl comparăm cu valoarea de dinainte, fiindcă o diferență arată o coloană care se mișcă. Verificăm și poziția volanului după probă, fiindcă un volan care stă ușor strâmb arată o coloană mișcată în timpul lucrului. Notăm unghiul la fiecare oprire completă, ca să vedem dacă valoarea rămâne stabilă după ce mașina se oprește și pornește din nou. Dacă valoarea se schimbă doar după o virare completă, verificăm șuruburile coloanei și clema senzorului, fiindcă acolo apare joc. Repetăm proba cu motorul oprit, fiindcă asistența poate ascunde o abatere mică.
Prima întrebare privește momentul apariției simptomului, adică după o groapă, după geometrie sau după o lucrare la suspensie. A doua se referă la senzația din volan, fiindcă un volan greu la oprire și unul greu la toate regimurile au cauze diferite. Vă rugăm să ne spuneți dacă martorul a apărut o singură dată și dacă s-a stins după repornire.
La predare vă arătăm unghiul citit și presiunea măsurată, apoi rezultatul calibrării, și facem o probă scurtă împreună. Explicăm ce a fost reparat și ce urmărim în primele săptămâni, fără promisiuni despre durata de viață a pieselor. Vă rugăm să reveniți dacă martorul reapare, fiindcă atunci verificăm întâi unghiul înainte de a atinge pompa sau caseta. Verificati daca volanul revine singur dupa viraj, fiindca blocajul mecanic si cel electronic se despart aici.
La W221, pompa de servodirectie se verifica prin curentul absorbit si prin zgomotul la viraj maxim, cu motorul cald. Daca zgomotul apare doar la rece si dispare dupa un minut, se verifica nivelul si starea uleiului inainte de a demonta pompa.
| Simptom | Modul sau cod | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martor direcție aprins după geometrie | Senzor de unghi pe W204 | Unghiul în valori reale cu roțile drepte |
| Volan greu la ralanti | Pompă de servodirecție pe W221 | Presiunea la ralanti și la capăt de cursă |
| Volanul nu revine după viraj | Senzor de unghi pe W212 | Unghiul citit pe toată cursa |
| Zgomot la virare pe loc | Pompă pe W221 | Presiunea pe refulare și pe retur |
Senzorul de unghi păstrează poziția volanului, iar reglajul geometriei schimbă acea poziție. Calibrarea din tester readuce referința la zero, cu roțile drepte. Dacă martorul rămâne aprins, verificăm dacă senzorul trimite unghi și dacă modulul primește datele.
Măsurăm presiunea la ralanti și la capăt de cursă, apoi verificăm dacă volanul se învârte greu cu roțile în aer. O presiune mică arată pompa, iar o presiune bună cu volan greu arată caseta sau coloana. Zgomotul de la virare completă ajută la alegerea primei piese de verificat.
Mașina se pune pe suprafață plană, roțile se țin drepte și se urmează procedura din tester. Procedura cere contactul pus și volanul nemișcat în timpul confirmării. După calibrare verificăm martorul la câteva manevre complete.
Vă rugăm să ne spuneți când a apărut simptomul și ce lucrări s-au făcut la suspensie sau la geometrie. Dacă aveți factura de la aliniere, aduceți-o, fiindcă arată valorile reglate atunci. O descriere scurtă a senzației din volan scurtează prima probă.