Pe Accord, pompa ABS lucrează scurt la fiecare pornire și apoi intră în funcțiune doar când o roată tinde să se blocheze. Când pornește prea des ori când tace cu totul, martorul se aprinde și reglajul presiunii se oprește. Verificarea începe de la alimentare și de la releu, fiindcă pompa se schimbă doar după ce cauza este clară.
Pompa se aude ca un bâzâit prelungit după oprirea motorului, deși pedala nu a fost apăsată. Uneori bâzâitul apare la fiecare punere de contact și se oprește după câteva secunde. Notăm cât durează sunetul și de câte ori se repetă, fiindcă durata arată dacă presiunea se pierde. Un martor ABS aprins împreună cu zgomotul arată că modulul a ieșit din parametri. Zgomotul care se aude și cu contactul luat arată un releu blocat pe închis.
În alt caz pompa tace complet, iar pedala se simte tare la o frânare puternică. Roțile se pot bloca mai ușor, fiindcă presiunea nu mai este refăcută de pompă. Vă rugăm să ne spuneți dacă zgomotul a apărut după o frânare bruscă, fiindcă atunci pompa a fost solicitată la maximum. Notați și dacă martorul s-a aprins înainte ori după zgomot.
Blocul are electrovalve care reglează presiunea pe fiecare roată și o pompă care readuce lichidul în circuit. La o frânare cu blocare, pompa preia lichidul din roata blocată și îl trimite înapoi. Fără pompă, reglajul se oprește și roata rămâne blocată până când șoferul ridică pedala. De aceea un defect al pompei se simte la frânarea de urgență.
Pompa are un motor electric mic, legat la un angrenaj care mișcă un piston. Modulul comandă motorul prin releul din interior, iar releul primește comanda de la electronică. Când releul lipește, pompa rămâne pornită și descarcă bateria. Când releul nu închide, pompa tace deși comanda a fost dată.
Motorul pompei are perii care se uzează după multe acționări, iar uzura se simte ca o pornire din ce în ce mai grea. Uneori pompa pornește după o lovitură ușoară pe bloc, ceea ce arată perii care nu mai ating colectorul. Măsurăm curentul pompei la o comandă de probă, fiindcă un curent mare arată motorul blocat. Un curent zero arată un circuit întrerupt ori perii complet uzate. Pompa se demontează împreună cu blocul, fiindcă altfel conductele se îndoaie la scoaterea lui.
Colectorul se murdărește cu praf de cărbune, iar contactul devine neregulat. Curățarea se face cu grijă, fiindcă periile noi se așează greu pe un colector zgâriat. Verificăm și lagărele, fiindcă un ax cu joc blochează rotorul la cald. Când carcasa este fisurată, motorul se înlocuiește împreună cu pompa.
Releul pompei stă în cutia de relee ori pe blocul ABS, în funcție de variantă. Măsurăm tensiunea pe pinul de comandă în timpul autotestului, fiindcă un impuls care lipsește arată o eroare de comandă. Verificăm apoi contactul de forță al releului, fiindcă un contact ars lasă pompa fără curent. O probă cu un releu de schimb arată repede dacă problema este la el. Releul de schimb trebuie să aibă aceeași schemă de contacte, fiindcă altfel proba înșală.
Alimentarea pompei trece printr-o siguranță de forță, iar o fisură internă dă continuitate la rece. Măsurăm căderea de tensiune pe fir, cu pompa pornită, fiindcă firul subțire se încălzește sub sarcină. Verificăm și masa blocului, fiindcă un șurub oxidat crește curentul pe circuitul de comandă. Notăm valorile în fișă, ca să comparăm la o revenire.
Modulatorul ține presiunea pe circuite și o descarcă prin electrovalve, iar o scăpare internă se vede ca o pedală care se lasă încet. Măsurăm presiunea pe fiecare circuit, cu pedala apăsată și ținută, fiindcă o cădere arată o etanșare obosită. Verificăm și supapele de sens, fiindcă ele țin presiunea după ce pedala este eliberată. O scăpare mică se vede doar la o probă lungă.
O scurgere externă lasă urme de lichid pe bloc și pe conducte, iar nivelul din rezervor scade. O scurgere internă nu lasă urme, însă presiunea cade la repaus. Separăm cele două cazuri printr-o probă de presiune ținută, cu motorul oprit. Când presiunea cade doar la cald, verificăm răcirea blocului și starea lichidului.
Martorul ABS se aprinde când modulul nu poate ține presiunea ori când un senzor rămâne fără semnal. Ordinea aprinderii arată care circuit a ieșit primul din parametri, așa că o notăm la fiecare pornire. Citim erorile din bloc înainte de a atinge pompa, fiindcă ele arată circuitul suspect. Ștergem erorile doar după ce cauza a fost găsită, ca să nu pierdem urma.
Unele erori se memorează doar la o frânare puternică, așa că proba pe loc nu le arată. Repetăm citirea după un drum cu frânări normale și după o oprire pe suprafață alunecoasă. Notăm codurile exacte în fișă, fiindcă ele arată ce aștepta modulul de la pompă. Când codurile apar la două module, verificăm legătura dintre ele.
Prima citire este tensiunea bateriei, apoi lista erorilor din blocul ABS. Continuăm cu alimentarea și cu masa, fiindcă acestea două decid dacă demontarea are sens. Abia după ele măsurăm curentul pompei la o comandă de probă, cu o sarcină care imită lucrul real. Ordinea se păstrează la fiecare mașină, ca fișele să rămână comparabile.
Notăm fiecare valoare cu ora citirii și cu temperatura de la care s-a făcut proba. Fotografiem conductele înainte de deconectare, fiindcă ordinea lor se pierde ușor la montaj. Când blocul a fost deschis de altcineva, verificăm lipiturile din zona releului înainte de a promite o reparare. Urmele de lichid pe carcasă arată o intervenție anterioară.
După montaj facem o probă pe loc, cu pedala apăsată de câteva ori, apoi una pe drum cu frânări progresive. Urmărim dacă pompa pornește doar la autotest și dacă martorul se stinge după pornire. Vă arătăm valorile citite înainte și după lucrare, ca să vedeți diferența pe fișa dumneavoastră. Probăm și o frânare bruscă, fiindcă acolo se vede dacă pompa reface presiunea.
Când blocul a fost înlocuit, facem aerisirea conform procedurii producătorului și scriem codarea. Verificăm apoi că presiunea se ține la repaus și că pompa nu pornește fără comandă. Notăm în fișă presiunile citite și condițiile de drum, ca la o revenire să pornim de la aceleași puncte. Repetăm proba după o noapte, fiindcă o scăpare mică se vede abia atunci.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Pompă care bâzâie după oprire | Releu lipit pe bloc | Tensiunea pe pinul de comandă, la repaus |
| Pompă tăcută la autotest | Perii uzate în motor | Curentul pompei, la comanda de probă |
| Pedala se lasă încet | Etanșare internă obosită | Presiunea ținută, pe fiecare circuit |
| Martor aprins după frânare bruscă | Electrovalvă fără răspuns | Rezistența bobinelor, cu mufa scoasă |
Se poate, atunci când defectul stă pe perii ori pe releu, fiindcă ambele se schimbă. Blocul se deschide cu grijă, iar părțile hidraulice se curăță înainte de montaj. După reparație facem proba pe banc și aerisirea pe mașină.
Releul a lipit și ține motorul alimentat, deși modulul a terminat autotestul. Zgomotul continuă până când bateria se descarcă ori până când releul se deschide. Verificăm releul înainte de a vorbi despre pompă.
Verificăm mai întâi presiunea din circuit și starea lichidului. O pedală tare cu pompa tăcută arată un circuit fără presiune. O pedală tare care se întărește după câteva apăsări arată o scurgere pe circuit. Aerisirea se face conform procedurii, cu atenție la nivelul din rezervor.
Da, fiindcă erorile arată circuitul care a ieșit din parametri. Citirea se face cu contactul pus și cu motorul oprit. Fără lista de erori, proba pe banc pierde legătura cu simptomul de pe mașină.