Clapeta electronică a trecut prin mai multe generații de comandă, iar fiecare generație a schimbat felul în care calculatorul verifică poziția. Pe MSV70 și MSV80 clapeta are două piste de semnal, iar pe G11 verificarea este mai strictă. Verificarea începe cu tensiunile celor două piste, măsurate la conectorul clapetei.
Clapeta are un motor electric și două piste de poziție, iar calculatorul comandă motorul până când poziția citită ajunge la cea cerută. El compară cele două piste la fiecare ciclu și oprește comanda dacă ele nu se potrivesc. Când nepotrivirea apare o singură dată, eroarea se memorează, iar clapeta rămâne într-o poziție de avarie. Poziția de avarie este aleasă astfel încât motorul să poată merge la relanti. Poziția de repaus se notează înainte de orice intervenție, fiindcă ea arată dacă piesa a fost demontată corect.
Pe lângă piste, calculatorul verifică și curentul prin motorul clapetei, fiindcă un motor blocat trage curent mare. El verifică și timpul în care clapeta ajunge dintr-o poziție în alta, fiindcă un timp prea lung arată o clapetă murdară. Aceste două verificări explică de ce o clapetă curățată prost dă erori fără ca senzorul să fie vinovat. Notăm valorile citite înainte de curățare, ca să avem comparație. Timpul de cursă se măsoară cu o comandă de test, nu prin apăsarea pedalei.
Prima măsurătoare se face la conectorul clapetei, cu contactul pus, cu multimetrul între pinul de semnal al fiecărei piste și masă. Notăm tensiunea din repaus pentru ambele piste, apoi tensiunea după o comandă scurtă de test. Pe o clapetă sănătoasă, cele două valori se mișcă în sensuri opuse și se întâlnesc la jumătatea cursei. O pistă care rămâne nemișcată arată senzorul, nu motorul. Ambele citiri se fac în aceeași secundă, fiindcă o diferență de moment ascunde o nepotrivire.
Verificăm și tensiunea de referință pe care o dă calculatorul, fiindcă o referință instabilă schimbă ambele citiri. Măsurăm referința la conector, cu clapeta în repaus, și o comparăm cu cea din datele calculatorului. Când referința este corectă și o pistă lipsește, căutăm firul întrerupt pe traseu. Repetăm măsurătoarea după ce mișcăm mănunchiul, fiindcă un contact fisurat se vede doar atunci. Notăm și valoarea din date, ca să știm dacă unitatea citește ce măsurăm noi.
Pe MSV70, clapeta este comandată direct din calculator, iar adaptarea se face la fiecare pornire. O clapetă murdară se adaptează singură până la un punct, apoi apare eroarea. Pe MSV80, procedura de adaptare este mai lungă și cere ca bateria să fie bine încărcată. O adaptare întreruptă de o cădere de tensiune lasă clapeta într-o poziție greșită, iar simptomul pare o piesă defectă. Înainte de adaptare verificăm tensiunea pe baterie, fiindcă o valoare mică oprește procedura la mijloc.
Pe ambele generații, curățarea clapetei se face cu motorul oprit și cu piesa demontată, nu prin admisie. După curățare se șterg erorile și se face adaptarea, apoi se lasă motorul să meargă la relanti fără consumatori. Verificăm dacă relantiul urcă și coboară lin atunci când pornim instalația de climă. O clapetă care reacționează lent la sarcină are uzură pe angrenaj, nu doar murdărie. Notăm în fișă dacă adaptarea s-a încheiat, fiindcă o procedură întreruptă se repetă.
Pe N54, calculatorul MSD85 comandă injecția directă, iar rateurile apar de obicei din amestec, nu din aprindere. O eroare de rateu mutată pe un cilindru poate veni de la un injector care curge ori de la o bobină obosită. Citim corecțiile de amestec pe cilindru, fiindcă ele arată dacă un cilindru primește prea mult combustibil. Rateurile la sarcină mare se văd mai bine în date decât la relanti. Corecțiile se citesc la temperatura de lucru, fiindcă la rece amestecul este oricum îmbogățit.
Măsurăm presiunea de combustibil la ralanti și la sarcină, fiindcă o pompă care nu ține presiunea dă rateuri pe mai mulți cilindri. Verificăm și bujiile, fiindcă o bobină nouă nu rezolvă o bujie cu electrodul uzat. Notăm pe ce cilindru apar rateurile și la ce sarcină, fiindcă această informație scurtează căutarea. După schimbarea unei piese, repetăm proba în aceleași condiții. Un injector care curge se recunoaște și după mirosul de benzină din ulei.
Pe MS43, rateurile sunt raportate pe cilindru, iar calculatorul numără fiecare eveniment ratat. Un rateu izolat apare și la o bujie obosită, dar un rateu repetat pe același cilindru arată o piesă anume. Măsurăm compresia pe cilindrul reclamat, fiindcă o supapă care nu închide bine dă același cod. Verificăm și etanșarea la admisie, fiindcă o garnitură fisurată schimbă amestecul pe un singur cilindru. Proba de compresie se face cu motorul cald și cu clapeta deschisă.
Pe aceste calculatoare, o eroare de rateu poate apărea și din cauza unui injector care se înfundă treptat. Comparăm timpii de injecție între cilindri, fiindcă un injector înfundat cere timp mai lung pentru aceeași cantitate. Curățarea injectoarelor se face după ce am exclus aprinderea și compresia. Notăm în fișă ordinea probelor, ca să nu reluăm ceva ce a fost deja exclus. Când rateurile se mută după schimbarea injectoarelor, verificăm din nou etanșarea admisiei.
Pe G11, clapeta este comandată de un calculator care verifică poziția mult mai strict și intră în avarie la cea mai mică nepotrivire. Aici nu este suficient să curățăm piesa, fiindcă adaptarea cere o procedură completă. Verificăm tensiunile pe cele două piste și abaterea dintre ele, fiindcă o diferență mică ajunge pentru a aprinde martorul. Măsurăm la conector, cu contactul pus, și notăm ambele valori. Abaterea se calculează în timpul cursei, fiindcă la capete valorile se pot apropia întâmplător.
După înlocuire, clapeta cere o adaptare care nu se face cu motorul rece și cu consumatori porniți. Urmărim valorile cerute și cele citite în timpul adaptării, fiindcă o oprire la mijloc lasă piesa neînvățată. Verificăm și legătura de masă a calculatorului, fiindcă o masă slabă schimbă referința. Repetăm proba după un drum scurt, cu motorul la temperatura de lucru. Dacă adaptarea nu se încheie nici a doua oară, verificăm alimentarea în timpul procedurii.
O clapetă care nu răspunde lasă erori în calculatorul de motor, în cel de bord și în cel de stabilitate. Citim toate listele și le punem în ordine, fiindcă prima eroare arată unde a început problema. Ștergerea tuturor codurilor înainte de citirea ordinii lor ne lasă fără indiciu. Notăm și ora fiecărei erori, fiindcă orele arată dacă evenimentele au fost simultane. Când orele coincid, căutăm o alimentare comună, nu o piesă de clapetă.
Când erorile apar în același moment, cauza este de obicei pe alimentare, nu pe fiecare modul în parte. Măsurăm tensiunea pe calculatorul de motor în timpul unei accelerații, fiindcă o cădere scurtă dă erori în mai multe locuri. Verificăm releul de trezire și legăturile de masă din compartimentul motorului. După reparație, repetăm proba cu aceeași accelerație. Notăm în fișă ce module au fost implicate, fiindcă lista arată dacă problema s-a extins.
Vă rugăm să ne spuneți dacă s-a curățat clapeta acasă, fiindcă o clapetă curățată cu solvent puternic pierde pelicula de pe ax. Întrebăm dacă mașina a avut relantiul crescut după o deconectare de baterie, fiindcă aceasta arată o adaptare neterminată. Întrebăm și dacă rateurile apar la rece ori la cald, fiindcă diferența schimbă piesa suspectă. Toate răspunsurile intră în fișa mașinii dumneavoastră. Cereți lista de erori citită înainte de a aduce mașina, cu codurile exacte.
La predare arătăm tensiunile celor două piste înainte și după intervenție, ca să vedeți diferența dintre ele. Verificăm relantiul cu consumatori porniți și cu instalația de climă cuplată. Citim erorile după un drum scurt, fiindcă o clapetă neadaptată se vede la prima accelerare. Lăsăm scris dacă s-a făcut adaptarea și în ce condiții a fost încheiată. Repetăm proba după o noapte de stat, fiindcă o referință care se schimbă la rece se vede la prima pornire.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Relanti care oscilează și martor de motor | Piste de poziție nealiniate | Tensiunea pe cele două piste, la contact pus |
| Clapeta rămâne pe o poziție fixă | Motor de clapetă cu înfășurare întreruptă | Rezistența înfășurării, cu mufa scoasă |
| Rateuri pe N54 la sarcină mare | Amestec sărac pe un cilindru | Corecțiile de amestec pe cilindru, la sarcină |
| Motorul intră în avarie pe G11 după curățare | Adaptare neîncheiată | Abaterea dintre piste, în timpul adaptării |
Pentru că adaptarea se pierde la deconectare, iar clapeta rămâne cu valorile vechi în timp ce poziția mecanică este alta. Procedura de adaptare trebuie reluată cu bateria încărcată. Se șterg erorile după adaptare, nu înainte.
Unele piese au senzorul separat și se pot repara, altele sunt capsulate și se înlocuiesc. Verificăm mai întâi firele și referința, fiindcă acestea dau aceleași simptome. Reparatia se face doar după ce am confirmat pista vinovată prin măsurătoare.
Căutăm o cauză comună, adică alimentarea cu combustibil ori o intrare falsă de aer. Măsurăm presiunea la sarcină și verificăm etanșarea admisiei. Rateurile care se plimbă între cilindri nu se rezolvă prin schimbarea unei singure bobine.
Se mișcă axul cu mâna, cu piesa demontată, și se urmărește dacă revine fără să agațe. Un ax care merge greu are depuneri pe corpul clapetei. Curățarea se face înainte de a monta o piesă nouă, fiindcă altfel piesa nouă se blochează la fel.