Modulul frânei de parcare comandă motoarele din etrieri și ține locul pârghiei de mână, așa că un defect al lui se vede ca un martor aprins ori ca un etrier care nu se strânge, iar uneori frâna rămâne cuplată după oprire. Verificarea începe la alimentare și la comutator, apoi continuă la motoarele din etrieri. Ordinea de mai jos este cea pe care o urmăm pe mașinile cu frână de parcare electrică.
Șoferul povestește despre un sunet de motor care bâzâie fără să strângă roata și despre o mașină care rămâne ținută după ce frâna a fost eliberată, iar martorul roșu stă aprins în bord. Uneori frâna se strânge singură la oprire și nu se mai eliberează, fiindcă modulul primește o comandă pe care nu o poate duce la capăt. Simptomul apare des la rece, după o noapte cu umezeală, fiindcă motoarele din etrieri au nevoie de curent mai mare la prima acționare. Notăm dacă sunetul se aude la ambele roți, fiindcă o singură parte mută verificarea pe un etrier.
Prima rundă de măsurători se face cu bateria încărcată, fiindcă o tensiune mică lasă motoarele etrierilor fără curent și dă un martor care pare defect de modul. Măsurăm bornele bateriei în repaus, apoi tensiunea pe alimentarea modulului cu contactul pus, fiindcă o cădere pe traseu se vede doar sub sarcină. Verificăm și masa modulului pe caroserie, fiindcă o legătură oxidată dă o comandă care slăbește exact când motorul cere curent. Notăm fiecare valoare, ca să vedem dacă simptomul urmează tensiunea.
Modulul primește comanda de la butonul din consolă, verifică starea motorului și a pedalei de frână, apoi comandă motoarele din etrieri prin câte doi pini fiecare. Fiecare motor are un senzor de poziție, iar modulul numără impulsurile până când etrierul ajunge pe disc, fiindcă așa știe cât de strâns este. Când numărul de impulsuri iese din interval, modulul oprește motorul și aprinde martorul, fiindcă frânarea nu mai este sigură. De aceea citirea poziției pe fiecare etrier este primul lucru pe care îl urmărim pe tester.
Comanda are o temporizare, iar modulul ține minte ultima stare, așa că după o deconectare a bateriei poate porni cu etrierii într-o poziție pe care o consideră necunoscută. Notăm starea citită înainte de demontare, fiindcă ea rămâne referința la montaj. Verificăm apoi dacă butonul din consolă primește curent și dacă trimite comanda, fiindcă un buton obosit dă un martor fără ca modulul să aibă un defect. O citire făcută imediat după montaj arată altfel decât după un ciclu complet de strângere și eliberare.
Măsurăm tensiunea pe pinii de alimentare permanentă și pe cei de contact, cu conectorul conectat și cu ace fine pe spate, fiindcă o probă cu mufa scoasă arată doar tensiunea din traseu. Repetăm măsurătoarea în timpul acționării frânei, fiindcă acolo se vede căderea reală, iar o valoare care scade mult arată un fir subțiat. Verificăm căderea pe pinul de masă, fiindcă o legătură oxidată dă o comandă care pare slabă. Notăm fiecare valoare, ca să comparăm mersul în gol cu mersul în sarcină.
Măsurăm apoi rezistența fiecărui motor de etrier la mufa modulului, fiindcă o înfășurare întreruptă se vede imediat, iar una în scurt se vede mai greu. Comparăm valorile dintre cele două roți, fiindcă o diferență mare arată un motor obosit. Verificăm și firele care trec pe lângă etrier, fiindcă ele se freacă de brațul suspensiei și se rup în timp. Notăm ce am găsit pe fiecare parte, ca să avem o imagine clară înainte de a demonta modulul.
Martorul roșu din bord arată o frână de parcare care nu este confirmată, iar martorul galben arată un modul care lucrează cu o valoare de rezervă. Citim erorile din modul și le notăm cu textul lor, fiindcă un cod de poziție are altă urmare decât unul de alimentare. Ștergem apoi erorile și facem un ciclu complet de strângere și eliberare, ca să vedem care cod revine primul, fiindcă ordinea apariției arată lanțul de la care a pornit defectul. Un cod care revine imediat arată un defect prezent.
Unele coduri rămân în memorie până când modulul vede un ciclu complet, așa că proba se face cu mașina pe loc și cu pedala de frână apăsată. Verificăm dacă martorul se stinge după ciclu, fiindcă un martor care rămâne aprins arată o poziție care nu se confirmă. Citim și starea butonului, fiindcă un buton care rămâne apăsat ține modulul într-o comandă continuă. Notăm ce coduri au rămas după probă, ca să avem o referință la predare. Verificăm și dacă martorul galben apare doar la rece, fiindcă un martor care apare la prima acționare arată o tensiune care scade sub sarcină.
Modulul frânei de parcare schimbă informații cu J519, fiindcă amândouă module împart comenzi de caroserie și starea contactului. Când J519 are o eroare de alimentare, frâna de parcare poate refuza comanda, fiindcă modulul așteaptă o confirmare care nu vine. Citim erorile din ambele module, fiindcă un cod care apare în două locuri arată o legătură comună. Verificăm apoi rețeaua de date, fiindcă un fir care atinge masa oprește schimbul de informații fără să lase urme clare.
Verificăm și curentul de repaus după oprirea mașinii, fiindcă un modul care rămâne treaz descarcă bateria peste noapte și dă dimineața o frână care nu se eliberează. Măsurăm curentul după timpul de liniștire al rețelei, fiindcă o valoare mare arată un consumator care lucrează. Scoatem pe rând siguranțele grupurilor de confort, ca să vedem care oprește consumul. Notăm valoarea citită pentru fiecare grup și ora la care a fost luată, fiindcă diferențele arată circuitul care ține modulul treaz.
La Golf 7 comenzile de caroserie trec prin BCM, iar frâna de parcare primește de acolo starea contactului și a pedalei, așa că un BCM cu probleme dă simptome care par de frână. Verificăm codarea BCM înainte de a lucra pe modulul frânei, fiindcă o codare incompletă lasă o comandă fără răspuns. Citim erorile din BCM și din modulul frânei, fiindcă un cod de comunicație arată unde se rupe legătura. Notăm ce funcții de caroserie lucrează, fiindcă lista arată dacă BCM este sănătos.
Când BCM a fost înlocuit, scriem codarea mașinii și verificăm dacă frâna de parcare primește comanda de contact, fiindcă altfel martorul rămâne aprins după montaj. Verificăm și butonul din consolă, fiindcă la Golf 7 el trimite comanda pe rețea, iar un contact obosit dă o comandă care apare și dispare. Probăm apoi strângerea și eliberarea de trei ori la rând, fiindcă modulul are o temporizare care blochează comanda repetată. Notăm dacă fiecare ciclu s-a încheiat, fiindcă un ciclu întrerupt lasă etrierul pe jumătate. Repetăm proba cu motorul pornit, fiindcă modulul cere o tensiune stabilă și o confirmare de la rețea înainte de a acționa.
După montaj, modulul are nevoie de o adaptare care învață pozițiile de capăt ale fiecărui etrier, fiindcă el numără impulsurile de la un capăt cunoscut. Adaptarea se face cu mașina pe loc, cu contactul pus și cu bateria pe încărcător, fiindcă o tensiune care scade la mijloc lasă procedura neterminată. Urmărim valorile pe ecran în timpul ciclurilor, fiindcă un etrier care nu ajunge la capăt oprește adaptarea. Notăm dacă procedura s-a încheiat, fiindcă fără ea martorul rămâne aprins.
Când adaptarea se refuză, verificăm tensiunea bateriei și starea încărcării, fiindcă modulul cere o alimentare stabilă pe toată durata procedurii. Verificăm apoi dacă etrierii sunt montați corect, fiindcă un etrier care atinge discul din prima oprește motorul la jumătatea cursei. Repetăm adaptarea după ștergerea erorilor, fiindcă un cod vechi blochează învățarea. Dacă refuzul revine, măsurăm din nou rezistența motoarelor, fiindcă unul obosit nu mai ajunge la capăt.
Predarea începe cu o strângere și o eliberare pe loc, urmărită cu atenție la sunetul fiecărui etrier, fiindcă un motor care bâzâie prea mult arată o cursă lungă. Probăm apoi frâna pe o pantă mică, fiindcă acolo se vede dacă etrierii țin mașina la oprire. Verificăm martorii la pornire și după ciclu, fiindcă un martor care apare la cald arată o lucrare neterminată. Citim erorile la final, fiindcă un cod care revine imediat arată ce mai avem de verificat.
Vă rugăm să ne spuneți dacă frâna rămâne cuplată după oprire, fiindcă simptomul acesta arată un etrier care nu se eliberează complet. Spuneți-ne și dacă martorul apare doar dimineața, fiindcă atunci verificarea începe de la baterie și de la curentul de repaus. Vă arătăm valorile citite înainte și după lucrare, ca să aveți o imagine clară asupra stării frânei dumneavoastră. O probă de drum cu o oprire la jumătatea ei încheie predarea.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martor roșu aprins, frâna nu se strânge | Motor de etrier cu înfășurare întreruptă | Rezistența motorului la mufa modulului |
| Frâna rămâne cuplată după oprire | Poziție de capăt pierdută în modul | Numărul de impulsuri citit pe fiecare etrier |
| Sunet de motor fără mișcarea etrierului | Angrenaj ros în etrier | Curentul motorului în timpul acționării |
| Martorul apare doar dimineața | Consum de repaus care descarcă bateria | Curentul măsurat după timpul de liniștire |
Pentru că modulul nu primește confirmarea poziției de capăt, iar motorul se oprește înainte ca etrierul să se retragă. Cauza poate sta pe un motor obosit ori pe un angrenaj ros. Citim numărul de impulsuri pe fiecare etrier, apoi facem adaptarea.
Da, atunci când defectul stă pe drivere ori pe conectorul plăcii. Modulul se citește pe banc, se salvează fișierul, apoi se refac legăturile confirmate. După montaj se face adaptarea, fiindcă fără ea martorul rămâne aprins.
J519 dă starea contactului și a comenzilor de caroserie, iar modulul frânei așteaptă această confirmare înainte de a acționa. O eroare de alimentare în J519 oprește comanda, deși modulul frânei este bun. Citim erorile în ambele module, apoi verificăm rețeaua de date.
Măsurăm curentul motorului în timpul acționării, fiindcă un curent mare arată un angrenaj blocat, iar unul mic arată un motor mort. Verificăm apoi poziția citită pe tester, fiindcă ea arată dacă modulul vede vreo mișcare. Un etrier care nu se mișcă se demontează și se curăță.