Pe Mitsubishi, scanteia care lipseste duce repede discutia la calculator, desi de multe ori vinovat este un senzor ori o alimentare care cade sub sarcina. Pe Suzuki Swift, telecomanda care nu mai descuie si pe DS cheia smart care nu este recunoscuta au aceeași ordine de verificare, de la baterie si de la contacte. Descriem ce masuram pe fiecare, cu ordinea care scurteaza lucrarea.
Motorul se invarte la demaror, dar nu porneste, iar bujiile ies uscate dupa cateva incercari. Cand scanteia lipseste pe toate cilindrii, verificarea incepe de la senzorul de vilbrochen, fiindcă fara semnalul lui calculatorul nu da aprindere. Masuram semnalul senzorului cu osciloscopul la demaror, fiindcă un semnal care lipseste opreste tot. Notam daca turometrul se misca in timpul demararii, fiindcă acea miscare arata ca semnalul ajunge la bord. O scanteie care apare o singura data arata un senzor care citeste din cand in cand.
Verificam apoi alimentarea calculatorului pe contact, cu contactul pus si cu demarorul actionat, fiindcă o cădere in timpul demararii opreste aprinderea. Masuram tensiunea pe pinii calculatorului, nu pe borna bateriei, fiindcă diferenta arata traseul. Verificam si masa calculatorului, ca picatura de tensiune fata de borna minus. Ambele masuratori se fac cu demarorul actionat, fiindcă acolo se vede caderea reala.
Calculatorul de motor are o alimentare permanenta pentru memorie si una pe contact pentru aprindere si injectie. O cădere pe alimentarea de contact da un motor care se invarte fara sa porneasca, iar testerul vede calculatorul, ceea ce deruteaza multi soferi. Masuram amandoua tensiunile la conector, cu demarorul actionat, fiindcă atunci consumul este cel mai mare. Notam si tensiunea vazuta de calculator in lista de valori. O diferentă intre aparat si calculator arata un pin care nu face contact in mufa.
Verificam releul de alimentare si siguranța din cutia de langa baterie, fiindcă un contact ars in releu da exact același tablou. Masuram tensiunea pe pinul de forță al releului si pe pinul de comanda, cu contactul pus. Un releu care clicheste dar nu trece curent are contactele arse, iar proba cu un releu de schimb se face repede. Releul vechi se pastreaza, fiindcă arsura de pe contacte arata cat de mult a lucrat.
Senzorul de vilbrochen citeste dinții volantei si da semnalul care sincronizeaza aprinderea, iar un intrefier mare ori un senzor murdar opreste scanteia. Masuram rezistența lui la mufa si semnalul la demaror, fiindcă un semnal care apare si dispare arata dinți lipsa ori un suport slăbit. Notam daca semnalul apare la rotirea manuala a motorului, fiindcă proba cu demarorul ascunde uneori un contact. Dinții lipsa pe volanta se vad cu o lampa prin fereastra cutiei, fara demontare.
Verificam si firul senzorului pana la calculator, fiindcă ecranajul rupt lasa semnalul sa fie bruiat de demaror. Masuram continuitatea cu mufele scoase la amandoua capete, ca sa nu masuram prin alt consumator. O valoare care se schimbă la miscarea snopului arata firul rupt in interior. Ecranajul se verifica si el, fiindcă o rupere lasa semnalul fara protectie.
Pe Suzuki Swift, telecomanda nu mai descuie portierele, dar masina porneste cu cheia in contact, ceea ce arata ca problema este pe partea de radio. Bateria telecomenzii se masoara sub o sarcina mica, fiindcă o tensiune buna in gol poate cadea la prima apasare. Verificam si contactele din telecomanda, fiindcă praful de pe lamele impiedica apasarea. O telecomanda tinuta langa telefon se descarca repede, fiindcă radio-ul ei caută mereu.
Cand bateria este buna si telecomanda tot nu lucreaza, verificam modulul care primeste radio, fiindcă antena lui se afla in zona bordului. Masuram alimentarea modulului si masa lui, apoi verificam daca modulul răspunde la tester. O telecomanda noua se scrie dupa ce modulul este citit si lista cheilor este verificata. Scrierea cere toate cheile prezente, fiindcă una lipsa rămâne in listă si poate porni masina.
Pe DS, cheia smart este recunoscuta la apropierea de masina, dar pornirea cere cheia in locul apropiat, ceea ce arata o antena din habitaclu care nu răspunde. Probam pornirea cu cheia asezata pe rand in consola si pe bancheta, notand unde functioneaza. Harta obtinuta arata antena vinovata fara alta proba. Masuram si bateria cheii sub sarcina, fiindcă o tensiune buna in gol poate cadea la prima apasare.
Verificam apoi continuitatea bobinelor fiecarei antene si mufa din consola, fiindcă firul se rupe la demontarea consolei pentru alte lucrari. Daca lista cheilor din modul este goala, scrierea se reface dupa ce antenele sunt in ordine. Notam cate chei are lista inainte de lucrare, ca sa avem termen de comparatie. Cheile scoase din listă se noteaza in fișă, fiindcă ele nu mai pornesc masina.
Pe toate trei modelele, masele si siguranțele se verifica inainte de a demonta un modul, fiindcă un papuc oxidat da simptome care par de calculator. Masuram picatura de tensiune fata de borna minus, cu consumatorii porniti, si notam valorile pe fiecare traseu. O cădere mica pe doua trasee se aduna si opreste aprinderea ori citirea cheii.
Verificam siguranțele cu lampa de proba, fiindcă o fisura in ceramica nu se vede la ochi. Notam poziția fiecarei siguranțe probate, ca sa nu repetam proba. O siguranța care cade imediat dupa montaj arata un scurt pe fir, iar cautarea continua cu mufele scoase pe rand.
Citim erorile pe calculatorul de motor, pe modulul de caroserie si pe modulul de acces, fiindcă fiecare lasa urme care se completeaza. Un cod de tensiune apare inaintea codurilor de senzor, iar ordinea din memorie arata de unde a inceput defectul. Notam codurile exacte si le stergem doar dupa ce am scris tot ce era in memorie.
Citim si valorile vii, cu demarorul actionat, fiindcă acolo se vede turatia citita de calculator si tensiunea pe care o vede. O turatie zero in timpul demararii arata senzorul de vilbrochen, iar o tensiune scazuta arata traseul de alimentare. Comparăm aceste valori cu cele de la baterie, masurate cu aparatul.
Predarea incepe cu o proba la rece, cu pornire facuta de doua ori si cu aprinderea verificata pe fiecare cilindru. Verificam apoi telecomanda ori cheia smart, cu cealalta cheie lasata departe de masina. Notam in fișă valorile citite inainte si dupa lucrare, ca sa aveti o imagine clară a intervenției pe modulele dumneavoastră.
Cand un calculator a fost inlocuit, confirmam codarea scrisa si adaptarile facute, fiindcă un calculator nou fără codare lasă martori aprinsi si un motor care nu porneste. Va aratam conectorii atinsi si firele verificate, ca sa stiti ce s-a lucrat. Facem o proba de control dupa cateva zile, fiindcă atunci se vede dacă un contact slăbit se manifestă din nou.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Demarorul invarte, motorul nu porneste | Semnal de vilbrochen lipsa | Semnalul senzorului la demaror si rezistența lui |
| Aprinderea lipseste doar in sarcina | Alimentare de contact cu cădere | Tensiunea pe pinii calculatorului, la demaror |
| Telecomanda Suzuki nu descuie | Baterie de telecomanda obosita | Tensiunea bateriei, sub o sarcina mica |
| Cheia DS recunoscuta doar pe bancheta | Antena din consola fara continuitate | Continuitatea bobinei si zonele probate |
Pentru că testerul se alimenteaza din priza de diagnoza, nu din traseul de forță al calculatorului. Un calculator care comunica poate sa nu aiba aprindere daca alimentarea de contact cade la demaror. De aceea tensiunea se masoara cu demarorul actionat.
Reparam cand defectul sta pe alimentari ori pe iesirile de aprindere, fiindcă acolo lucrarea se face pe banc cu proba fiecarei funcții. Înlocuim cand procesorul nu mai porneste. Dupa reparație codarea se scrie din nou si se face proba pe masina.
Verificam bateria si contactele telecomenzii, apoi modulul care primeste radio. Daca modulul răspunde la tester, telecomanda se scrie din nou. Cand nici scrierea nu reuseste, verificam antena modulului si masa lui.
Nu, fiindcă de obicei una singura nu răspunde si harta zonelor probate arata care. Schimbarea tuturor antenelor fara proba lasa defectul neschimbat. Verificam intai continuitatea fiecarei bobine si mufa din consola.