Motoarele M272 și M273 împart clapeta electronică, variatoarele de ax cu came și aceeași magistrală de motor, iar simptomele lor se amestecă ușor. O clapetă care nu răspunde dă aceleași ezitări ca un variator blocat, iar o sondă lambda obosită schimbă amestecul care pare defect de admisie. Verificarea de mai jos urmează ordinea pe care o aplicăm pe ambele motoare, cu puncte de probă valabile și pe M273 din G sau ML.
Mașina ajunge cu ralanti neregulat, cu ezitări la accelerare și uneori cu martorul de motor aprins, iar proprietarul spune că pornește greu la cald. Ventilatorul poate porni singur la rece, iar consumul crește fără ca stilul de mers să se schimbe. Notăm care simptom apare primul, fiindcă ordinea arată dacă problema este de amestec ori de comandă. Cerem lista de erori citită înainte de a aduce mașina, fiindcă ea schimbă ordinea probelor.
Citim erorile la modulul de motor și notăm dacă apar erori de amestec, de poziție a clapetei ori de sincronizare. O eroare de sincronizare apare des când lanțul s-a lungit, iar una de amestec apare când o sondă citește greșit. Ștergem erorile și facem o probă scurtă, fiindcă o eroare care revine imediat arată un defect prezent. Trecem în fișă temperatura la care apar erorile, fiindcă unele apar doar la rece.
Clapeta electronică are un motor propriu și două senzori de poziție care se verifică unul pe altul, iar când valorile lor nu se potrivesc, modulul limitează deschiderea. Simptomul este o pierdere bruscă de putere, cu martorul aprins și cu ralanti ținut sus. Măsurăm rezistența motoarelor la conectorul clapetei, fiindcă o bobină întreruptă oprește clapeta pe poziția de siguranță. Verificăm și tensiunea pe senzorii de poziție, fiindcă o valoare care lipsește dă eroare de plauzibilitate.
Demontăm clapeta și verificăm depunerile de pe clapetă, fiindcă un strat gros blochează deschiderea completă. Curățăm cu un spray pentru clapete și ștergem uleiul din zona axului, fiindcă uleiul arde și se depune din nou. După curățare facem o adaptare a clapetei, fiindcă modulul are nevoie de valorile de capăt. Notăm dacă adaptarea se termină, fiindcă o procedură întreruptă lasă ralantiul instabil.
Variatoarele de ax cu came se rotesc cu presiune de ulei și sunt comandate de electrovalve, iar când o valvă nu primește curent, axul rămâne în poziția de bază. Simptomul este un mers neregulat la ralanti și un zgomot scurt la pornire, fiindcă lanțul lovește cât timp presiunea de ulei nu s-a ridicat. Măsurăm rezistența electrovalvelor, fiindcă o bobină arsă dă exact acest tablou. Verificăm și alimentarea lor, fiindcă firul din capacul de chiulasă se rupe la căldură.
Verificăm presiunea de ulei la ralanti, fiindcă o presiune mică lasă variatoarele fără comandă. Măsurăm cu manometrul în locul senzorului, fiindcă o valoare citită în tester nu arată presiunea reală. Când presiunea este bună, demontăm electrovalva și verificăm dacă sita este curată, fiindcă o sită înfundată blochează variatorul. Trecem valorile în fișă, ca să știm dacă problema revine după schimbul de ulei.
Lanțul de distribuție se lungește în timp, iar patinele și întinzătorul nu mai țin sincronizarea, ceea ce dă erori de poziție a axelor. La rece se aude un zornăit scurt, iar la cald zgomotul scade fiindcă uleiul ajunge mai repede. Măsurăm unghiul axelor în datele live, fiindcă o abatere de câteva grade arată lanț lungit. Verificăm și întinzătorul, fiindcă unul blocat lasă lanțul să bată.
Comparăm valorile de sincronizare la rece și la cald, fiindcă o diferență mare arată un lanț care se întinde sub sarcină. Ascultăm motorul cu un stetoscop, fiindcă zgomotul din fața motorului se aude altfel decât cel din spate. Când lanțul este suspect, nu amânăm intervenția, fiindcă un lanț rupt distruge motorul. Notăm kilometrajul și uleiul folosit, fiindcă intervalele lungi de schimb accelerează uzura.
Pornirea intermitentă la cald apare des când senzorul de arbore cotit dă semnal slab, fiindcă modulul nu mai știe în ce poziție se află motorul. Simptomul este un electromotor care învârte normal și un motor care nu prinde, uneori cu pornire după câteva încercări. Măsurăm semnalul senzorului cu osciloscopul, fiindcă un semnal care se pierde la cald nu se vede în lista de erori. Verificăm și distanța dintre senzor și roata dințată, fiindcă o distanță prea mare taie impulsurile.
Verificăm și alimentarea modulului de motor în timpul pornirii, fiindcă o cădere de tensiune oprește comanda de aprindere. Măsurăm tensiunea la conector cu electromotorul în lucru, fiindcă atunci se vede căderea reală. Când tensiunea cade sub prag, verificăm masa dintre motor și caroserie, fiindcă o tresă obosită dă exact acest simptom. Trecem valorile în fișă, ca să le comparăm după curățarea maselor.
Ventilatorul pornește când modulul de motor primește o temperatură mare ori când nu primește deloc temperatura, fiindcă în lipsa datelor intră pe protecție. Simptomul apare la rece, imediat după punerea contactului, iar proprietarul crede că motorul fierbe. Citim temperatura motorului în datele live, fiindcă o valoare care lipsește arată senzorul ori firul lui. Verificăm senzorul de temperatură la conector, fiindcă rezistența lui se schimbă cu temperatura.
Măsurăm rezistența senzorului la rece și după încălzire, fiindcă o valoare care nu se schimbă arată un senzor blocat. Verificăm și conectorul, fiindcă oxidul din mufă dă o citire care sare. Când citirea este corectă și ventilatorul tot pornește, verificăm comanda de la modul, fiindcă ieșirea lui poate fi vinovată. Notăm dacă ventilatorul se oprește după ce contactul este luat, fiindcă un ventilator care rămâne pornit descarcă bateria.
Sonda lambda măsoară oxigenul din evacuare și corectează amestecul, iar o sondă obosită dă corecții mari care se văd ca eroare de amestec. Simptomul este un ralanti neregulat, cu consum ridicat și cu miros de benzină la evacuare. Urmărim tensiunea sondei în datele live, fiindcă o valoare care nu oscilează arată o sondă blocată. Verificăm și încălzirea sondei, fiindcă o rezistență întreruptă lasă sonda rece prea mult timp.
Măsurăm rezistența încălzirii la conector, fiindcă o valoare infinită arată încălzirea arsă. Verificăm și etanșeitatea admisiei, fiindcă o admisie care trage aer fals dă aceleași corecții mari. Probăm cu un spray dedicat pe furtunuri, fiindcă o creștere de turație arată locul unde intră aer. Trecem corecțiile de amestec în fișă, fiindcă ele arată dacă reparația a contat.
Predarea începe cu o probă la ralanti, fiindcă acolo se văd cel mai bine ezitările și oscilațiile de amestec. Urmărim apoi o accelerare progresivă, fiindcă o clapetă curățată răspunde fără întârziere. Verificăm temperatura citită și pornirea ventilatorului, fiindcă ele arată dacă senzorul a fost refăcut corect.
Vă arătăm erorile de la predare și valorile măsurate, ca să aveți o comparație pe mașina dumneavoastră după primele drumuri. Notăm în fișă electrovalvele verificate și conectorii refăcuți, fiindcă la o revenire verificarea începe din același loc. Când un lanț a fost înlocuit, trecem în fișă ce piese au fost schimbate, fiindcă sincronizarea se verifică din nou după câteva mii de kilometri. Păstrăm fișa de măsurători, ca să nu repetăm aceleași probe.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Pierdere bruscă de putere | Clapetă cu senzor neplauzibil | Rezistența motoarelor și tensiunea pe senzori |
| Zornăit scurt la rece | Întinzător de lanț slăbit | Unghiul axelor în datele live, la rece |
| Pornire grea la cald | Senzor de arbore cu semnal pierdut | Semnalul la osciloscop, cu motorul cald |
| Ventilator pornit la rece | Senzor de temperatură fără citire | Rezistența senzorului, la rece și la cald |
Pentru că modulul nu primește temperatura și intră pe protecție, iar protecția pornește ventilatorul la maxim. Verificăm senzorul și firul lui înainte de a da vina pe ventilator.
Se poate, dar motorul pierde putere și consumul crește, iar lanțul suferă la fiecare pornire. Vă rugăm să nu amânați proba, fiindcă un lanț rupt aduce pagube mult mai mari.
Multe clapete se rezolvă prin curățare și adaptare, fiindcă depunerile blochează deschiderea. Clapeta se înlocuiește când motorul ei nu mai răspunde ori când senzorii de poziție nu se potrivesc.
Măsurăm oscilația tensiunii în datele live și rezistența încălzirii la conector, fiindcă ambele arată starea sondei. Verificăm apoi admisia, fiindcă aerul fals dă aceleași corecții mari.