Pe ix35, frâna de parcare este trasă de două motoare mici montate pe etrierele spate, iar comanda vine de la un comutator din consolă. Când un motor nu răspunde, frâna rămâne trasă ori refuză să se strângă, iar martorul se aprinde. Verificarea începe de la comutator și de la alimentarea motoarelor, fiindcă modulul se schimbă doar după ce cauza este clară.
Frâna rămâne trasă după ce comutatorul este apăsat pentru eliberare, iar mașina nu poate fi mișcată din loc. Uneori se aude un bâzâit scurt, apoi nimic, ceea ce arată un motor care primește comandă și se blochează. Notăm pe ce parte rămâne roata blocată, fiindcă un singur etrier arată un motor local. Un martor de frână aprins împreună cu mesajul din bord arată că modulul a intrat în protecție.
În alt caz frâna nu se strânge, iar mașina poate fi împinsă cu cutia în poziția de parcare. Zgomotul de la etrier poate lipsi cu totul, ceea ce arată un motor fără curent. Vă rugăm să ne spuneți dacă simptomul a apărut după o spălare, fiindcă apa din conector schimbă contactul. Notați și dacă frâna s-a blocat după o frânare bruscă, fiindcă atunci comanda a fost dată în mers. O frână care se strânge singură în mers arată un comutator cu contact lipit, iar mașina se oprește brusc.
Modulul comandă două motoare care strâng pistonul etrierului prin intermediul unui angrenaj. El citește curentul motorului și oprește comanda când pistonul ajunge pe disc. Aceeași comandă se dă invers pentru eliberare, cu un curent mai mic. Când modulul nu simte curentul așteptat, oprește motorul și aprinde martorul.
Comutatorul din consolă dă doar o comandă, iar modulul decide cât strânge frâna. De aceea o apăsare scurtă nu strânge frâna la maximum, doar cât este nevoie pentru parcare. Verificăm dacă martorul clipește în timpul comenzii, fiindcă clipitul arată că modulul lucrează. Un martor care rămâne aprins arată o eroare memorată.
Fiecare etrier are un motor mic, legat la un reductor care împinge pistonul. Motorul se uzează greu, însă conectorul de sub mașină este expus la apă și la sare. Măsurăm rezistența motorului la mufa lui, fiindcă o valoare infinită arată o bobină întreruptă. O valoare mult prea mică arată un motor cu spire în scurt.
Când motorul primește curent și nu se mișcă, verificăm dacă angrenajul este blocat de rugină. Eliberarea se face mecanic, cu procedura producătorului, înainte de a demonta etrierul. Forțarea motorului cu curent direct poate rupe angrenajul, așa că proba se face scurt. Notăm curentul la fiecare probă, fiindcă valoarea arată starea motorului. Un curent care urcă treptat arată un angrenaj care se încălzește, iar unul care sare arată un contact slab în conector.
Comutatorul are două poziții și un contact care dă comanda către modul. Măsurăm continuitatea contactelor în ambele poziții, cu mufa scoasă, fiindcă un contact oxidat lasă comanda fără răspuns. Verificăm și tensiunea pe pinul de comandă, cu contactul pus, fiindcă acolo se vede dacă semnalul ajunge la modul. O valoare care se schimbă la fiecare apăsare arată un comutator în ordine.
Comutatorul se poate bloca mecanic după o lovitură pe consolă, iar apăsarea nu mai ajunge la contact. Repetăm proba cu comutatorul apăsat încet și apoi apăsat până la capăt, fiindcă diferența arată un arc obosit. Verificăm și lampa din comutator, fiindcă ea arată starea pe care o vede modulul. Notăm în fișă poziția în care apare fiecare simptom. Când comutatorul răspunde doar la o apăsare puternică, curățăm contactele înainte de a-l schimba.
Modulul de frână ține memoria poziției frânei și a erorilor apărute la fiecare comandă. După o deconectare a bateriei, el pornește cu frâna în poziția în care a rămas, nu în poziția în care era la oprire. De aceea o probă făcută imediat după montaj arată altfel decât după un ciclu complet. Notăm ora citirii, ca să comparăm valorile la o revenire. O poziție care rămâne neschimbată după comandă arată un motor care nu a mișcat pistonul, chiar dacă a primit curent.
Modulul verifică și curentul la fiecare motor, așa că o eroare de motor se memorează ca eroare de circuit. Citim erorile înainte de a atinge etrierele, fiindcă ele arată partea suspectă. Ștergem erorile doar după ce cauza a fost găsită, ca să nu pierdem urma. Când erorile apar la ambele roți, verificăm alimentarea comună a modulului.
Producătorul prevede o procedură de deblocare mecanică, cu o cheie aplicată pe un șurub de pe motor. Procedura se face cu roata demontată ori pe elevator, în funcție de acces. Nu tragem de pârghia etrierului, fiindcă angrenajul se poate rupe. După deblocare, motorul se verifică separat înainte de a fi pus la loc.
Deblocarea manuală lasă frâna în poziția eliberată până când modulul primește o comandă nouă. Punem contactul și apăsăm comutatorul, apoi urmărim dacă motorul pornește scurt. Când motorul nu pornește nici după deblocare, verificăm conectorul de sub mașină. Notăm în fișă poziția șurubului la deblocare, ca să refacem reglajul corect. Reglajul se face cu frâna eliberată, fiindcă altfel pistonul rămâne tensionat pe disc.
Prima citire este tensiunea bateriei, apoi lista erorilor din modulul de frână. Continuăm cu comutatorul și cu alimentarea motoarelor, fiindcă acestea două decid dacă demontarea are sens. Abia după ele măsurăm curentul la fiecare motor, cu o probă scurtă. Ordinea se păstrează la fiecare mașină, ca fișele să rămână comparabile.
Notăm fiecare valoare cu ora citirii și cu temperatura de la care s-a făcut proba. Fotografiem conectorii de sub mașină înainte de deconectare, fiindcă poziția lor se pierde ușor. Când etrierul a fost deschis de altcineva, verificăm angrenajul înainte de a promite o reparare. Urmele de rugină de pe șurub arată o intervenție anterioară.
După montaj facem o probă pe loc, cu frâna trasă și eliberată de câteva ori, apoi una pe drum cu viteză mică. Urmărim dacă martorul se stinge după fiecare comandă și dacă mașina se mișcă liber după eliberare. Vă arătăm valorile citite înainte și după lucrare, ca să vedeți diferența pe fișa dumneavoastră. Probăm și o parcare pe pantă, fiindcă acolo se vede dacă frâna ține.
Când modulul a fost înlocuit, scriem codarea și facem calibrarea conform procedurii producătorului pentru ix35. Verificăm apoi că frâna se strânge la fel pe ambele roți, fiindcă o diferență arată un etrier care cere reglaj. Notăm în fișă curentul fiecărui motor și condițiile de probă, ca la o revenire să pornim de la aceleași puncte. Repetăm proba după o noapte, fiindcă un contact umed se vede abia atunci.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Frâna nu se eliberează | Motor blocat de rugină | Curentul motorului, la comanda scurtă |
| Frâna refuză să se strângă | Comutator cu contact oxidat | Continuitatea contactelor, cu mufa scoasă |
| Martor aprins după comandă | Modul intrat în protecție | Erorile memorate, citite înainte de demontare |
| Frâna ține inegal | Etrier cu reglaj greșit | Curentul pe fiecare motor, comparat |
Nu, fiindcă etrierul se încălzește și Discul se poate deforma. Mașina se simte frânată și consumă mai mult. Deblocarea se face mecanic, conform procedurii.
Modulul încearcă să miște motorul și se oprește când curentul urcă peste prag. Bâzâitul scurt arată un motor blocat ori un angrenaj cu rugină. Verificăm motorul înainte de a schimba modulul.
Da, fiindcă motoarele se găsesc separat pe unele variante de etrier. Decizia se ia după proba de curent și după verificarea angrenajului. Când carcasa este fisurată, etrierul se înlocuiește.
Punem contactul și lăsăm modulul să citească poziția frânei, apoi probăm ambele comenzi. Martorul trebuie să se stingă după prima comandă. Repetăm proba după un ciclu complet de contact.