Sistemele FBS3 și FBS4 citesc cheia diferit, iar o cheie care nu pornește mașina poate funcționa perfect la descuiere. Pe W221 cheia smart se recunoaște prin antenele din habitaclu, iar telecomenzile depind de bateria din cheie. Verificarea începe la baterie și la raza telecomenzii, fiindcă acolo se vede repede dacă problema este în cheie ori în mașină.
FBS3 citește cheia prin bobina din contact și ține codurile în modulul de contact, iar FBS4 mută partea de calcul în alt modul și cere chei scrise pentru fiecare mașină. Practic, la FBS3 o cheie se poate muta dintr-o mașină în alta, iar la FBS4 nu, fiindcă datele sunt legate de mașină. Notăm ce sistem are mașina din fișa ei, fiindcă procedura de scriere diferă complet. Întrebăm dacă s-a încercat o cheie de la altă mașină, fiindcă la FBS4 acea cheie nu poate fi adaptată. Verificăm și dacă mașina a primit alt modul de contact, fiindcă atunci cheile vechi nu mai sunt cunoscute.
Citim erorile la modulul de contact, fiindcă el scrie dacă cheia a fost citită ori refuzată. O eroare de cheie necitită arată o problemă de bobină ori de baterie, iar una de cheie refuzată arată o codare diferită. Notăm câte chei cunoaște mașina, fiindcă o cheie necunoscută nu pornește. Trecem aceste date în fișă, ca să avem o comparație la predare.
Pe W221 cheia smart nu intră în contact, iar mașina o citește prin antene montate în consolă și în portiere. Când o antenă nu primește alimentare, mașina cere cheia în suport și pornește doar acolo. Verificăm alimentarea antenelor cu contactul pus, fiindcă ele stau pe același fir și cad împreună. Măsurăm și masa lor, fiindcă prinderea pe consolă se oxidează de la băuturi vărsate. Suflăm zona cu aer comprimat înainte de montaj, fiindcă praful de sub consolă se așază pe pini.
Verificăm suportul cheii, fiindcă el are o bobină care încarcă cheia și citește codul. Măsurăm bobina pe rezistență, fiindcă o bobină întreruptă lasă cheia fără încărcare. Când cheia lucrează în suport și nu în buzunar, problema este în antenele din habitaclu. Notăm ce antenă a fost verificată, ca să nu repetăm proba.
Telecomanda trimite pe radiofrecvență, iar mașina primește semnalul printr-un amplificator montat în spatele banchetei ori în lunetă. Când amplificatorul nu are alimentare, raza scade la câțiva centimetri, exact ca la o baterie obosită. Măsurăm alimentarea amplificatorului, fiindcă un fir întrerupt în burduf dă acest simptom. Verificăm și masa lui, fiindcă prinderea pe caroserie se oxidează la umezeală.
Comparăm raza la ambele chei, fiindcă o diferență mare arată cheia vinovată. Măsurăm tensiunea bateriei cheii la deschidere, fiindcă o valoare sub prag taie emisia. Când raza este bună la ambele chei, verificarea trece la antenă, fiindcă semnalul se pierde pe traseu. Notăm și dacă antena a fost demontată vreodată, fiindcă o clemă uitată slăbește contactul. Scriem distanța măsurată în fișă, ca să vedem dacă reparația a contat.
O cheie poate fi tăiată corect și totuși necitită, fiindcă partea de cod nu a fost scrisă pe mașină. Simptomul este o cheie care deschide ușa mecanic și nu pornește, cu martorul de imobilizator aprins. Verificăm dacă modulul vede cheia în datele live, fiindcă o cheie văzută și refuzată arată altă cauză decât una nevăzută. Notăm câte chei are mașina în memorie, fiindcă o cheie în plus se poate șterge.
Verificăm bateria cheii, fiindcă o cheie descărcată nu răspunde la citirea pasivă. Măsurăm tensiunea la deschidere, fiindcă o valoare bună arată că traseul este în mașină. Când modulul nu vede nicio cheie, verificăm bobina din contact ori antena, fiindcă ele dau semnalul de citire. Trecem în fișă ce chei au fost încercate, ca să nu repetăm aceeași probă.
Cheile care se pun în contact au o baterie reîncărcabilă, iar cea care stă în buzunar se descarcă încet și ajunge goală fără semn. Simptomul este o telecomandă care lucrează doar lipită de parbriz, iar apoi nici așa. Măsurăm tensiunea bateriei cu cheia deschisă, fiindcă o valoare sub prag explică totul. Lăsăm cheia în contact un drum, fiindcă bobina o reîncarcă lent.
După drum măsurăm din nou bateria, fiindcă o valoare care urcă arată că încărcarea lucrează. Verificăm contactele bateriei, fiindcă oxidul de pe lamelă dă același simptom. Când bateria nu urcă deloc, verificăm bobina din contact, fiindcă ea se poate întrerupe la lipituri. Verificăm și tensiunea pe bobina în timpul citirii, fiindcă un contact slab dă citiri intermitente. Notăm valorile de dinainte și de după, ca să avem o urmă clară.
Modulul de contact citește cheia, comandă imobilizatorul și ține codurile, iar o parte din el se poate defecta fără ca mașina să dea semne. Măsurăm alimentarea lui cu mufa conectată, fiindcă o tensiune care cade lasă citirea fără rezultat. Verificăm masa, fiindcă o prindere oxidată dă erori care par de cheie. Măsurăm bobina pe rezistență, fiindcă ea este singura piesă care se vede cu ohmetrul.
Verificăm conectorul modulului, fiindcă pinii se îndoaie la demontarea plasticelor. Curățăm contactele cu un spray dedicat și repetăm proba, fiindcă oxidul din mufă dă exact acest tablou. Când modulul răspunde la tester și tot nu pornește, verificarea trece la blocajul de coloană, fiindcă el poate refuza pornirea deși cheia este citită. Trecem în fișă rezultatul, ca să știm ce a rămas neprobat.
O cheie de schimb se scrie pe mașină, iar procedura cere toate cheile existente, fiindcă unele module șterg cheile care nu sunt prezente. Pregătim cheile înainte de a începe, fiindcă o procedură întreruptă lasă lista incompletă. Verificăm tensiunea bateriei mașinii, fiindcă o cădere în timpul scrierii oprește procedura. Notăm câte chei rămân după scriere, ca să știm ce are proprietarul.
Verificăm fiecare cheie la pornire și la descuiere, fiindcă scrierea poate reuși pentru citirea pasivă și nu pentru radiofrecvență. Când o cheie nouă nu descuie, verificăm bateria ei înainte de a repeta procedura. Notăm în fișă cheile scrise, fiindcă la o codare ulterioară ele pot fi pierdute. Explicăm proprietarului ce chei are, ca să nu rămână cu una singură.
Predarea începe cu o probă de pornire cu fiecare cheie, fiindcă o cheie care pornește nu garantează că și cealaltă este scrisă. Verificăm apoi descuierea de la câțiva metri, fiindcă raza arată dacă antena și cheia lucrează împreună. Urmărim martorul de imobilizator, fiindcă un martor care clipește arată o cheie necitită.
Vă arătăm ce chei sunt scrise pe mașină și ce valori am măsurat, ca să aveți o imagine clară a intervenției pe mașina dumneavoastră. Notăm în fișă conectorii refăcuți și punctele de masă curățate, fiindcă la o revenire verificarea începe din același loc. Când o cheie a fost scrisă, trecem în fișă data, fiindcă o cheie nouă se poate șterge la o codare ulterioară. Păstrăm lista de erori, ca să o comparăm după primele zile.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Cheia pornește doar în suport | Antenă de habitaclu fără curent | Tensiunea pe firul antenelor, cu contactul pus |
| Telecomanda lucrează la un metru | Bateria cheii descărcată | Tensiunea bateriei, cu cheia deschisă |
| Cheie tăiată care nu pornește | Cod nescrís pe mașină | Cheile văzute în datele live ale modulului |
| Martor de imobilizator aprins | Bobină din contact întreruptă | Rezistența bobinei, la conectorul din coloană |
Pentru că descuierea folosește radiofrecvența, iar pornirea folosește citirea pasivă a cipului. O cheie cu baterie bună descuie, dar fără cod scris nu pornește.
La FBS3 se poate în anumite condiții, iar la FBS4 nu, fiindcă datele sunt legate de mașină. Verificăm sistemul din fișa mașinii înainte de a promite ceva.
Pentru că umezeala ajunge la amplificatorul de antenă și oxidul taie semnalul. Verificăm conectorul și masa amplificatorului înainte de a schimba cheia.
Măsurăm bateria cheii și verificăm dacă modulul o vede în datele live. O cheie nevăzută arată o problemă de bobină, iar una refuzată arată o codare diferită.