Sonda lambda de pe Honda Accord 2.4 măsoară oxigenul din gazele de evacuare, iar calculatorul motorului folosește valoarea pentru a ajusta amestecul. Când sonda răspunde lent ori când circuitul ei de încălzire nu mai primește curent, martorul motorului se aprinde și consumul crește fără ca mașina să tragă altfel. Defectul este adesea atribuit sondei, deși cauza poate fi în mufă ori în calculator. Verificarea de mai jos arată ce se măsoară înainte de a schimba o piesă.
Mașina intră de obicei cu martorul motorului aprins și cu un mesaj despre amestec, iar proprietarul spune că mașina merge bine dar consumă mai mult. Uneori motorul tremură la ralanti, alteori turația oscilează la semafor. Alteori martorul se aprinde doar după un drum lung și dispare după o repornire.
Notăm dacă simptomul apare la rece, după o staționare lungă ori după o alimentare cu combustibil, fiindcă o eroare care apare imediat după alimentare arată altă cauză decât sonda. Întrebăm dacă s-a schimbat recent sonda ori altă piesă de pe evacuare, fiindcă o lucrare anterioară lasă urme în mufe. Verificăm și dacă mașina a stat cu bateria slabă, fiindcă unele calculatoare pierd adaptările și citesc amestecul greșit. Întrebăm și dacă s-a folosit un aditiv de combustibil înainte de apariția erorii, fiindcă unii aditivi schimbă citirea sondei pentru câteva sute de kilometri.
Sonda produce o tensiune mică care se schimbă rapid între sărac și bogat, iar calculatorul urmărește cât de repede alternează valorile. O sondă îmbătrânită răspunde lent, iar calculatorul corectează tot mai mult până când apare eroarea. Verificăm forma semnalului cu un osciloscop, fiindcă o valoare medie bună poate ascunde o alternanță lentă.
Comparăm semnalul sondei dinainte de catalizator cu cel de după, fiindcă o diferență mică între ele arată o sondă obosită ori un catalizator care nu mai lucrează. Urmărim dacă valoarea se schimbă la accelerare, fiindcă o sondă blocată rămâne pe aceeași valoare. Notăm valorile la ralanti și la sarcină, fiindcă ele arată dacă sonda urmează motorul. Verificăm și dacă valoarea oscilează la două-trei secunde după o accelerare, fiindcă o sondă bună revine repede la oscilație, iar una obosită rămâne blocată.
Sonda are un încălzitor care o aduce repede la temperatura de lucru, iar un încălzitor întrerupt lasă sonda rece și eroarea apare imediat după pornire. Măsurăm rezistența încălzitorului la rece, fiindcă o valoare infinită arată o bobină întreruptă. Verificăm dacă încălzitorul primește curent la pornire, fiindcă o lipsă de curent mută verificarea pe calculator și nu pe sondă.
Comparăm consumul încălzitorului cu cel cerut de producător, fiindcă un consum mare arată o bobină în scurt. Verificăm și siguranța care alimentează încălzitorul, fiindcă o siguranță arsă dă exact aceeași eroare ca o sondă defectă. Măsurăm curentul pe firul de încălzire la pornire, fiindcă un curent prea mic arată o rezistență mare în circuit și nu neapărat în sondă. Notăm ce am măsurat, fiindcă o eroare de încălzire se rezolvă altfel decât una de amestec.
Mufa sondei stă sub mașină, într-o zonă cu apă și praf, iar oxidul de pe pini dă un semnal care apare și dispare. Verificăm dacă pinii au urme verzi ori albe, fiindcă ele arată umezeală veche. Urmărim dacă eroarea apare după o ploaie, fiindcă acest tipar arată clar o cale de apă.
Măsurăm continuitatea firelor dintre sondă și calculator, fiindcă un fir ros de o clemă ruptă dă un semnal care cade la denivelări. Verificăm dacă firele sunt prinse departe de evacuare, fiindcă un fir care atinge țeava se topește și face scurt. Notăm ce am găsit la cablaj, fiindcă o reparație făcută în grabă readuce defectul în câteva săptămâni. Verificăm și dacă firul sondei atinge scutul de căldură, fiindcă izolația topită face scurt doar când motorul este cald.
Calculatorul motorului comandă încălzitorul sondei printr-un etaj de putere, iar acel etaj se poate arde fără ca restul calculatorului să aibă probleme. Simptomul tipic este o eroare de încălzire care revine după schimbarea sondei, fiindcă noua sondă este bună. Verificăm dacă etajul primește comandă și dacă dă curent la ieșire, fiindcă această probă separă sonda de calculator.
La deschidere căutăm urme de ardere lângă conector, fiindcă un traseu ars se vede de obicei înainte de a măsura. Verificăm și lipiturile din zona conectorului, fiindcă ele se fisurează la variațiile de temperatură. Notăm ce am găsit pe placă, fiindcă o reparație a traseului se face altfel decât o schimbare de calculator. Verificăm și dacă etajul se încălzește fără comandă, fiindcă o încălzire spontană arată un tranzistor care pierde controlul.
Calculatorul învață corecțiile de amestec în timp, iar după o reparație valorile vechi rămân și pot da impresia că defectul nu a fost rezolvat. Ștergem adaptările și facem un drum de învățare, fiindcă valorile noi arată dacă reparația a fost corectă. Urmărim corecția pe termen lung, fiindcă o valoare mare arată o scăpare de aer pe admisie.
Verificăm și dacă apare o eroare de amestec sărac împreună cu cea de sondă, fiindcă o pereche de erori arată o scăpare de aer și nu o sondă. Căutăm o fisură pe furtunul de admisie, fiindcă o fisură mică schimbă amestecul la ralanti. Notăm valorile corecției înainte și după reparație, fiindcă ele arată dacă problema a fost găsită. Verificăm și o posibilă scăpare pe galeria de evacuare, fiindcă o fisură înainte de sondă trage aer și amestecul pare sărac fără ca sonda să fie vinovată.
Calculatorul citește sondele cu o tensiune de referință, iar o cădere de tensiune schimbă toate valorile citite. Măsurăm tensiunea la baterie în repaus și în timpul pornirii, fiindcă o cădere mare explică erori care apar doar dimineața. Verificăm și legăturile de masă dintre motor și caroserie, fiindcă o împletitură ruptă dă citiri greșite pe mai multe sonde.
Verificăm masa calculatorului, fiindcă un papuc oxidat schimbă tensiunea de referință și amestecul. Comparăm valorile la ralanti cu cele la drum, fiindcă o diferență arată o problemă de alimentare. Notăm valorile la rece, fiindcă ele arată cel mai bine starea instalației.
Proba finală pornește mașina la rece și urmărește dacă martorul se stinge după câteva secunde, fiindcă o stingere lentă arată o încălzire care încă nu lucrează bine. Facem apoi un drum cu accelerări repetate, fiindcă acolo se vede dacă sonda urmează motorul. Verificăm consumul pe un traseu cunoscut, fiindcă o valoare schimbată arată dacă amestecul s-a corectat.
Vă spunem ce valori avea sonda la primire și ce valori are acum, ca să vedeți diferența pe mașina dumneavoastră. Vă rugăm să ne spuneți dacă martorul revine după o ploaie, fiindcă simptomul de umezeală se verifică separat. Notăm la predare și valorile de adaptare, fiindcă ele rămân reperul pentru o revenire.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martor aprins imediat după pornire | Încălzitor de sondă întrerupt | Rezistența încălzitorului la rece |
| Consum mare fără alt simptom | Sondă care răspunde lent | Forma semnalului la ralanti și la sarcină |
| Eroare care revine după sonda nouă | Etaj de putere ars în calculator | Tensiunea la ieșirea către încălzitor |
| Eroare după ploaie | Oxid în mufa sondei | Starea pinilor și continuitatea firelor |
Mașina merge, însă amestecul poate fi prea bogat ori prea sărac, iar consumul crește. Un drum scurt este acceptabil dacă motorul trage normal. Când motorul tremură ori mirosul de combustibil este puternic, verificarea se face înainte de drum.
Nu imediat, fiindcă eroarea poate veni din încălzitor ori din mufă. Verificăm rezistența și alimentarea înainte de a propune o sondă. Sonda se schimbă atunci când răspunde lent și circuitul ei este bun.
Pentru că etajul care alimentează încălzitorul poate fi ars în calculator, iar sonda nouă nu primește curent. Verificăm ieșirea din calculator, fiindcă acolo se vede diferența. Repararea traseului se face pe placă, nu prin altă sondă.
Da, iar ștergerea urmată de un drum de învățare arată dacă reparația a fost corectă. Valorile vechi pot ascunde o problemă rămasă. Notăm valorile noi, fiindcă ele rămân reperul pentru o revenire.