Mașina ajunge pe platformă cu electromotorul care învârte sănătos și cu motorul care rămâne rece, fără explozie în cilindri, iar pornirea se termină cu miros de benzină la eșapament. Verificarea începe la alimentarea calculatorului, cu măsurători făcute sub sarcină, fiindcă un contact obosit dă același tablou ca o ieșire de aprindere arsă. Ordinea de mai jos este cea pe care o urmăm pe MED17, pe ME7.6 și pe blocurile 06J și 04E, cu măsurători notate la fiecare pas.
Proprietarul povestește de obicei că motorul s-a oprit o dată în mers, apoi a refuzat să mai pornească, iar electromotorul învârte acum fără să prindă. Simptomul apare des după o spălare a compartimentului motorului, după o iarnă cu porniri grele ori după o intervenție la baterie, fiindcă apa și clemele slăbite ajung în aceleași locuri. Notăm dacă motorul a pornit o dată la cald, fiindcă un contact care se închide la dilatare schimbă ordinea verificărilor. Notăm și dacă martorul de motor a stat aprins înainte de oprire, fiindcă un cod vechi arată de unde a început defectul.
Prima rundă de măsurători se face cu bateria încărcată și cu electromotorul care învârte, fiindcă tensiunea citită în repaus arată altfel decât tensiunea din momentul pornirii. Măsurăm bornele bateriei, apoi pinii de alimentare din conectorul calculatorului, iar diferența dintre cele două valori arată căderea de pe traseu. Ascultăm și electromotorul, fiindcă o turație prea mică la vârful de compresie lasă calculatorul fără referință de poziție. O turație corectă și o tensiune bună mută verificarea pe aprindere, unde căutăm impulsul pe fiecare canal, unul câte unul.
Testerul intră pe adresa motorului și citim codurile, apoi listăm valorile care se mișcă în timpul învârtirii. Când adresa răspunde, iar turația citită rămâne la zero, avem un calculator care primește alimentare și care nu vede senzorul de poziție, deci căutarea se mută pe semnalul de arbore. Când adresa lipsește cu desăvârșire, verificăm alimentarea de contact și masa de forță, fiindcă un calculator fără masă se comportă ca unul ars. Notăm ce module răspund pe rețea, fiindcă un grup întreg care tace arată o siguranță comună ori un fir de alimentare rupt.
Un răspuns parțial se citește altfel: coduri vechi din memorie, valori plauzibile de temperatură și de presiune, dar fără comandă de aprindere în timpul învârtirii. Comparăm temperatura citită cu temperatura reală a motorului, fiindcă o valoare care rămâne nemișcată arată un senzor ori o masă comună. Citim și tensiunea de referință pe pinii senzorilor, fiindcă o referință căzută oprește toate citirile deodată. Când referința este corectă și comenzile lipsesc, verificarea continuă pe ieșiri, cu bobinele conectate, fiindcă doar așa se vede un driver obosit.
Măsurăm tensiunea pe pinii de alimentare permanentă și pe cei de contact, cu conectorul conectat și cu ace fine introduse pe spate, fiindcă o probă făcută cu mufa scoasă arată doar tensiunea din traseu. Repetăm măsurătoarea cu electromotorul care învârte, fiindcă acolo se vede căderea reală. O valoare care scade sub nivelul de lucru arată o legătură oxidată ori un fir subțiat de o reparație anterioară. Notăm fiecare valoare, ca să comparăm alimentarea permanentă cu cea de contact la fiecare citire.
Verificăm masa pe carcasa calculatorului cu multimetrul între pinul de masă și borna negativă a bateriei, apoi între carcasă și șasiu, fiindcă o masă prin colier dă citiri care par bune în repaus. Strângem șuruburile de masă și curățăm zona, apoi repetăm proba cu consumatori porniți, fiindcă acolo se vede o legătură care cedează sub curent. Verificăm siguranțele din tablou cu lampa de probă, fiindcă o siguranță fisurată trece curentul mic al multimetrului. Urmărim și releul de alimentare, cu atenție la contactele arse și la soclul lui.
Pe MED17 aprinderea este comandată pe bobine individuale, iar ieșirea fiecăruia dintre cele patru canale se măsoară cu osciloscopul pe firul de comandă. Forma impulsului arată dacă driverul lucrează, fiindcă un pin care rămâne la o tensiune fixă trădează o ieșire arsă ori un fir întrerupt. Măsurăm cu bobina conectată, fiindcă o probă fără sarcină poate arăta impuls acolo unde, cu bobina montată, semnalul dispare. Comparăm canalele între ele, fiindcă un canal care arată altfel este cel suspect.
Când impulsul apare pe toate canalele, iar motorul tot nu pornește, verificăm bujiile, bobinele și ordinea de aprindere, apoi ne întoarcem la semnalul de poziție. Scoatem o bujie, o ținem pe masă și urmărim scânteia în timpul învârtirii, fiindcă proba confirmă dacă aprinderea ajunge în cilindru. Verificăm și fișa care leagă cilindrii de canale, fiindcă o inversare la o reparație anterioară dă porniri neregulate. Notăm ce am găsit pe fiecare canal, ca să avem o imagine completă la montaj și la o revenire.
La ME7.6 aprinderea trece prin același calculator, iar pe unele versiuni comanda ajunge la un modul de putere separat, montat lângă baterie. Când un singur cilindru rămâne mut, măsurăm continuitatea firului dintre calculator și modul, cu mufele scoase, fiindcă o probă cu modulele conectate dă valori false. Verificăm și masa modulului, fiindcă o legătură oxidată lasă un canal fără curent. Un cilindru care revine la cald arată o lipitură fisurată în calculator, iar unul care cade la rece arată o bobină obosită.
Pe mașină, lipsa unei scânteii se simte ca o tremurare la ralanti și ca o pierdere de putere la urcare, iar contorul de rateuri arată cilindrul vinovat. Citim contorul pe fiecare cilindru, la ralanti și la turație medie, fiindcă un rateu care apare doar la sarcină arată o bobină obosită. Schimbăm bobina între cilindri și repetăm citirea, fiindcă mutarea rateului confirmă piesa vinovată. Când rateul rămâne pe același cilindru, verificarea continuă pe compresie și pe injecție.
Pe blocurile 06J și 04E aprinderea împarte masa și alimentarea cu corpul de clapetă, așa că o legătură oxidată se vede în amândouă locurile deodată. Mașina vine cu relanti oscilant, cu o eroare de poziție a clapetei care revine după ștergere și cu porniri grele la rece. Măsurăm poziția cerută față de poziția citită, fiindcă o diferență mare arată un motor de clapetă obosit. Verificăm și alimentarea modulului, fiindcă o cădere de tensiune acolo produce coduri de aprindere care induc în eroare.
Pe 06J măsurăm semnalul pedalei de accelerație pe ambele senzori, fiindcă valorile lor trebuie să se confirme reciproc la fiecare apăsare. Pe 04E verificăm rezistența pe firele de date și alimentarea modulului, fiindcă o rețea cu rezistență greșită lasă calculatorul fără partener. Curățăm conectorii și repetăm citirile, fiindcă verdele de pe pini dă valori care se schimbă de la o oră la alta. Notăm fiecare valoare, ca să vedem dacă defectul urmează un pin anume, iar proba se repetă cu motorul cald și cu clapeta mișcată lent.
Calculatorul se citește pe banc, cu alimentare stabilizată, iar prima operație este salvarea fișierului, fiindcă el rămâne referința la montaj. Verificăm apoi ieșirile de aprindere cu o sarcină care imitează bobinele, fiindcă așa se vede un driver care cade la cald. Urmărim consumul în repaus și în sarcină, fiindcă un consum mare arată un traseu ars pe placă. Notăm temperatura la care apare simptomul, fiindcă unele lipituri se deschid doar după încălzire.
La deschidere căutăm lipituri fisurate în zona conectorului, apoi trasee arse lângă drivere. Urmele de apă pe placă arată o garnitură care lasă umezeală, iar ele se curăță înainte de probă. Curățăm zona cu alcool izopropilic și refacem lipiturile confirmate, fiindcă o lipitură rece dă simptome care revin după câteva zile. Verificăm fiecare pin al conectorului la împingere, fiindcă un pin retras rupe contactul la denivelări. După reparație proba se repetă la cald, cu aceeași sarcină, ca să confirmăm că simptomul a dispărut, apoi citirea se face din nou pe mașină.
Predarea începe cu o pornire la rece, urmărită cu atenție la prima explozie, apoi cu o oprire și o repornire la cald, fiindcă un contact care lucrează doar rece se vede acum. Verificăm ralantiul, răspunsul la accelerare și martorii din bord, ca să confirmăm că tot ce am scris pe mașină lucrează. Citim din nou erorile, fiindcă un cod care revine imediat arată o lucrare neterminată. Notăm valorile citite înainte și după intervenție, ca să aveți o imagine clară a lucrării făcute pe mașina dumneavoastră.
Vă rugăm să ne spuneți dacă mașina pornește greu la prima pornire a dimineții, fiindcă simptomul care apare doar atunci arată o problemă de alimentare la rece. Spuneți-ne și dacă martorul de motor reapare în prima săptămână, fiindcă un cod care se întoarce repede arată un contact pe care îl putem verifica. Vă arătăm fișierul salvat și ce s-a scris pe calculator după reparație. O probă de drum scurtă, cu o oprire la jumătatea ei, încheie predarea.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Electromotorul învârte, motorul rămâne rece | Ieșire de aprindere arsă pe un canal | Forma impulsului pe firul de comandă al bobinei |
| Turația citită rămâne la zero în timpul învârtirii | Semnal de poziție întrerupt la senzorul de arbore | Impulsul senzorului și continuitatea firului până la calculator |
| Pornirea se oprește brusc la cald | Lipitură fisurată pe placa calculatorului | Consumul și răspunsul ieșirilor, la cald |
| Un cilindru rămâne mut, restul lucrează | Bobină obosită ori fir de comandă rupt | Contorul de rateuri pe cilindru, la ralanti și la sarcină |
Pentru că aprinderea are un traseu separat, comandat din calculator pe fiecare bobină. Electromotorul învârte cu alimentarea lui, iar aprinderea lipsește atunci când o ieșire ori un semnal de poziție cade. Măsurăm impulsul pe firul bobinei, apoi verificăm semnalul de arbore.
Da, atunci când defectul stă pe un driver de aprindere ori pe o lipitură din zona conectorului. Calculatorul se citește pe banc, se salvează fișierul, apoi se refac lipiturile confirmate. După reparație proba se repetă la cald, cu bobinele conectate.
Înseamnă că poziția citită se îndepărtează de poziția cerută, iar calculatorul limitează aprinderea și cuplul. Măsurăm clapeta la ralanti și la accelerare, apoi verificăm alimentarea modulului. O eroare care revine după ștergere arată un motor de clapetă obosit.
Bateria slabă lasă calculatorul fără tensiune în momentul pornirii, iar codurile care apar atunci par defecte de aprindere. Măsurăm bateria în repaus, apoi repetăm citirea cu electromotorul care învârte. O cădere mare mută verificarea pe baterie și pe cleme.