Direcția activă de pe F02 are un motor electric montat pe coloana de direcție, iar caseta electrică de pe X5 F15 are motorul pe cremalieră, iar ambele aprind un martor de direcție când lanțul de comandă iese din parametri. Simptomele seamănă, deși construcția diferă, fiindcă în ambele cazuri modulul refuză să dea cuplu suplimentar. Verificarea începe la alimentare și la senzorii din casetă, nu la piesa întreagă.
Martorul de direcție se aprinde împreună cu un mesaj care cere service, iar volanul se simte greu la manevrele mici, exact acolo unde direcția activă ar trebui să ajute. Uneori simptomul apare doar la temperatură scăzută, fiindcă ungerea din reductor se îngroașă. Notăm când apare mesajul, fiindcă un martor care se stinge după repornire arată o eroare care nu s-a repetat. Verificăm și presiunea din anvelope înainte de probă, fiindcă o roată moale schimbă efortul la volan și pare defect de direcție.
Citim lista de erori la modulul de direcție și la modulul de stabilitate, fiindcă ambele primesc unghiul de volan. O eroare de unghi apare la două adrese, iar ordinea verificărilor începe de la sursa care dă semnalul. Notăm dacă eroarea revine imediat după ștergere, fiindcă o revenire imediată arată un defect prezent. Trecem în fișă codurile exacte, fiindcă ele arată dacă eroarea vine de la motor ori de la senzorul de unghi.
Motorul electric al direcției active primește curent prin trei faze, iar modulul citește poziția lui cu un senzor propriu. Când o fază este întreruptă, modulul scoate asistența și aprinde martorul, fiindcă nu mai poate ști în ce poziție se află motorul. Măsurăm rezistența între faze la conectorul modulului, fiindcă o valoare infinită arată o bobină întreruptă. Comparăm cele trei valori între ele, fiindcă o fază care se abate arată o înfășurare cu spire în scurt.
Verificăm și senzorul de poziție al motorului, fiindcă o citire care sare aruncă modulul pe protecție fără să existe o fază întreruptă. Rotim volanul cu contactul pus și urmărim valoarea în datele live, fiindcă o valoare care nu se mișcă liniar arată un senzor uzat. Comparăm valoarea cu unghiul de volan citit la modulul de stabilitate.
Direcția activă are nevoie de unghiul de volan ca să calculeze cât să adauge, iar unghiul vine de la coloana de direcție. După o intervenție pe coloană ori după o geometrie, unghiul se recalibrează, fiindcă modulul compară poziția dreaptă cu valoarea învățată. Fără calibrare, martorul rămâne aprins deși piesele sunt bune.
Calibrarea se face pe o suprafață plană, cu roțile drepte și cu motorul pornit, fiindcă modulul are nevoie de tensiune stabilă. Dacă procedura nu se termină, verificăm mai întâi alimentarea, fiindcă o cădere de tensiune în timpul calibrii lasă modulul fără valorile învățate. Repetăm procedura o singură dată, fiindcă două încercări ratate arată o problemă de alimentare, nu de procedură. Notăm rezultatul, ca să știm dacă a doua încercare are sens.
Modulul direcției are o alimentare de putere pentru motor și una de contact pentru logică. Măsurăm ambele la conector, cu mufa conectată, fiindcă o tensiune bună în gol nu spune nimic despre curentul pe care motorul îl cere. O tensiune care scade în timpul manevrei arată un traseu subțire ori un contact care se încălzește.
Masa se verifică sub sarcină, fiindcă o masă slabă se vede doar când trece curent prin ea. Măsurăm căderea de tensiune între pinul de masă al modulului și borna bateriei, cu contactul pus, apoi curățăm punctul de prindere de pe lonjeron. Când căderea scade după curățare, o parte din simptome dispare fără nicio piesă schimbată.
Caseta electrică are motorul montat direct pe cremalieră, iar modulul stă pe casetă, răcit de aerul din compartiment. Când apa ajunge la conector, oxidul crește pe pini și modulul raportează eroare de cuplu fără ca motorul să fie vinovat. Desfacem conectorul și căutăm urme verzi pe pini, fiindcă ele arată calea pe care a intrat apa.
Verificăm și senzorul de cuplu din coloană, fiindcă el dă modulului mărimea efortului cerut la volan. Un senzor care raportează cuplu cu volanul liber lasă direcția să tragă într-o parte, iar martorul apare după câteva minute de mers. Urmărim valoarea în datele live, cu volanul ținut drept, fiindcă o abatere constantă este semn clar. Verificăm și centrarea volanului după o geometrie, fiindcă un volan strâmb ține senzorul într-o poziție pe care modulul o citește ca abatere.
Un zgomot scurt la viraje strânse poate veni din reductorul motorului ori din articulațiile coloanei, iar diferența se aude cu mașina pe elevator. Ascultăm cu un stetoscop de mecanică, fiindcă zgomotul din casetă se aude în carcasă, iar cel din coloană se aude mai sus. Notăm poziția volanului la care apare zgomotul, fiindcă ea arată piesa. Ascultăm și cu motorul oprit, fiindcă zgomotul mecanic se aude la fel, iar cel electric dispare.
Jocul se verifică cu roțile drepte și cu motorul oprit, fiindcă asistența maschează un joc mic. Mișcăm volanul stânga dreapta și urmărim cât se mișcă roțile, fiindcă un joc mare arată uzură mecanică, nu electronică. Când jocul este mare, discuția despre modul nu are sens înainte de reparația mecanică.
După o baterie descărcată, modulul direcției pierde valorile învățate ale capetelor de cursă, iar la prima pornire volanul se simte greu câteva secunde până când modulul reface referința. Uneori martorul rămâne aprins fiindcă procedura de învățare nu s-a terminat, deși piesa nu are nimic. Facem procedura cu motorul pornit și cu roțile drepte, fiindcă o cădere de tensiune în timpul învățării lasă modulul tot fără valori.
Verificăm tensiunea de repaus a bateriei înainte de procedură, fiindcă o baterie obosită coboară sub prag exact la pornire. Măsurăm la bornă cu contactul luat și apoi cu electromotorul în lucru, fiindcă a doua valoare arată cât cade bateria sub sarcină. Când căderea este mare, învățarea se repetă după ce bateria a fost încărcată, fiindcă altfel procedura se întrerupe la jumătate. Notăm valorile, ca să știm de ce a eșuat prima încercare.
Predarea începe cu o probă de viraj pe un drum liber, la viteză mică, fiindcă direcția activă se simte cel mai bine la manevre scurte. Urmărim dacă martorul se stinge după pornire, fiindcă un martor care rămâne aprins arată o eroare care nu a fost ștearsă ori o calibrare neterminată. Verificăm apoi mersul drept pe un drum plan.
Vă arătăm valorile de unghi citite înainte și după calibrare, ca să aveți o imagine clară a intervenției pe mașina dumneavoastră. Notăm în fișă conectorii refăcuți și punctele de masă curățate, fiindcă la o revenire verificarea începe din același loc. Când modulul a fost înlocuit, trecem în fișă codarea scrisă pe el și versiunea citită la predare.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Martor direcție aprins și volan greu | O fază a motorului întreruptă | Rezistența între faze, la conectorul modulului |
| Martor aprins după geometrie | Unghi de volan neînvățat | Valoarea unghiului în datele live, cu roțile drepte |
| Direcția trage într-o parte | Senzor de cuplu cu abatere | Cuplul raportat cu volanul ținut drept |
| Eroare doar la rece | Contact oxidat la conectorul casetei | Urme de oxid pe pini și tensiunea sub sarcină |
Mașina se conduce, dar fără asistența suplimentară a direcției active, iar efortul la volan crește la manevrele mici. Vă rugăm să ne spuneți dacă volanul s-a simțit greu dintr-o dată, fiindcă atunci ordinea probelor începe la motor.
Nu în primul pas, fiindcă multe cazuri se opresc la conector ori la calibrare. Caseta se înlocuiește după ce alimentarea și senzorii au fost verificați, iar la montaj se scrie codarea potrivită.
Pentru că modulul compară unghiul învățat cu cel citit, iar o reglare a direcției schimbă valoarea de referință. Procedura de calibrare readuce valorile în plajă, cu condiția ca tensiunea să fie stabilă în timpul ei.
De obicei apare mesajul în bord, iar greutatea la volan se simte imediat după el. Când mesajul apare doar la temperatură scăzută, verificarea începe la ungere și la conector, fiindcă aceleași erori apar și acolo.