Calculatoarele Bosch de pe motoarele 06J și 04E împart aceeași construcție de bază, cu alimentări separate pentru etajul de putere și pentru senzori. Un defect al lor se arată ca pornire grea, ca lipsă de răspuns la accelerație ori ca un martor de motor aprins fără un cod limpede. Trecem prin punctele care se repetă pe aceste plăci și prin măsurătorile care le confirmă.
Mașina intră de obicei cu pornire lungă la rece și cu un mers neregulat în primele minute, iar martorul de motor rămâne aprins după ce motorul se încălzește. Unii proprietari descriu o pierdere bruscă de putere la accelerare, cu revenire după oprirea motorului. Notăm momentul apariției, fiindcă un defect care se arată doar la rece trimite verificarea spre senzori, iar unul care apare la cald trimite spre etajul de putere.
Întrebăm dacă mașina a stat mult cu bateria slabă, fiindcă un calculator care primește tensiune mică la pornire poate rămâne cu valori învățate greșit. Cerem și istoricul lucrărilor, fiindcă o intervenție pe instalație lasă urme care se văd la mufă. Nu pornim de la presupunerea că placa este arsă, fiindcă cele mai multe cazuri se opresc la alimentare ori la un senzor.
Prima măsurătoare se face pe tensiunea de referință pe care calculatorul o dă senzorilor, fiindcă ea arată dacă regulatorul intern încă lucrează. Punem contactul și lăsăm câteva secunde, apoi măsurăm între pinul de referință și masa senzorilor la mufa unui senzor de presiune. Valoarea trebuie să stea aproape de cinci volți, fără să scadă când mișcăm mufa. Repetăm citirea la motor pornit, fiindcă o cădere sub sarcină se vede doar atunci.
Dacă valoarea lipsește, scoatem rând pe rând senzorii de pe acea referință. Un senzor în scurt trage toată linia jos, iar un regulator bun se recunoaște abia după ce linia revine. Urmărim apoi dacă referința revine, ceea ce arată senzorul vinovat. Când referința rămâne jos cu toți senzorii scoși, verificarea trece la alimentarea plăcii și la legătura de masă a calculatorului.
Calculatorul primește curent prin releul de alimentare și prin siguranțe din tabloul de lângă baterie, iar masa se închide pe mai multe fire prinse pe bloc. Măsurăm căderea de tensiune pe firul de masă cu o lampă de probă între pin și borna bateriei, fiindcă un fir oxidat arată zero pe multimetru și cade sub sarcină. Notăm valoarea la fiecare pin de masă, fiindcă o singură legătură slabă schimbă citirile senzorilor.
Verificăm apoi releul de alimentare la contactele lui, fiindcă un contact care scânteie dă căderi scurte și erori care apar și dispar. Siguranțele se verifică cu lampa, fiindcă o siguranță fisurată trece curentul mic al instrumentului. Curățăm pinii mufei calculatorului și probăm fiecare pin la împingere, fiindcă un pin retras rupe contactul la denivelări.
Etajul de injectoare lucrează cu impulsuri scurte și se încălzește mult, așa că lipiturile de sub el se fisurează cu timpul. Simptomul tipic este un cilindru care nu mai primește combustibil la cald, cu un mers sacadat și cu miros de benzină nearsă. Măsurăm rezistența fiecărei ieșiri față de masă, fiindcă o valoare mult mai mică arată un tranzistor străpuns. Comparăm cele patru ieșiri între ele, fiindcă ieșirea care iese din rând arată unde să căutăm.
Când o ieșire este suspectă, scoatem injectorul din schemă și repetăm măsurătoarea. O bobină de injector în scurt dă aceeași citire, așa că verificarea trece la fir. Verificăm și firul dintre calculator și injector, fiindcă o lovitură în zonă strivește un pin. La deschidere căutăm urme de colofon și zone înnegrite sub radiatoare, fiindcă ele arată un driver care a lucrat mult.
Pe 06J și pe 04E bobinele stau pe capac și sunt comandate direct din calculator, fără un modul separat. Un etaj de aprindere obosit dă rateuri la o singură bobina și un martor care clipește la accelerare. Măsurăm căderea de tensiune pe comanda bobinei în timpul funcționării, fiindcă un impuls care lipsește arată driverul. Notăm la ce temperatură apare rata, fiindcă unele lipituri se deschid doar după încălzire.
Verificăm și bujiile, fiindcă o bucșă cu joc mare solicită bobina și arde etajul din calculator. Măsurăm rezistența înfășurării primare a fiecărei bobine, fiindcă o valoare care se abate arată o bobină pe cale să cedeze. Când două bobine cad în același timp, verificarea se întoarce la masă, fiindcă o legătură slabă pe capac dă exact acest tablou.
Senzorii de presiune și de temperatură împart o masă care se închide în calculator, iar o cădere pe ea mută toate citirile în aceeași direcție. Măsurăm tensiunea între pinul de masă al senzorului și borna bateriei cu contactul pus, fiindcă o diferență de câteva zecimi arată legătura slabă. Comparăm citirea din tester cu valoarea măsurată la fir, fiindcă o nepotrivire arată un traseu întrerupt.
Verificăm și senzorul de poziție al clapetei, fiindcă o peliculă de ulei pe pistă dă o zonă moartă la deschidere mică. Măsurăm semnalul la mișcarea lentă a clapetei, fiindcă un salt brusc de tensiune arată pista uzată. Curățăm conectorul cu un spray fără ulei și probăm din nou, fiindcă praful de cupru din conector dă citiri care par defect de senzor.
La deschidere căutăm primele urme de apă pe placă, fiindcă umezeala intră pe la garnitura capacului și lasă pete albe pe trasee. Verificăm lipiturile din zona conectorului, fiindcă ele preiau toată greutatea mufei și se fisurează la vibrații. Curățăm placa cu alcool izopropilic și inspectăm la lupă, fiindcă o fisură sub un integrat se vede doar așa.
Măsurăm apoi consumul plăcii în repaus, fiindcă un consum mare arată un integrat care se încălzește fără să lucreze. Urmărim și tensiunile interne după punerea sub tensiune, fiindcă o valoare care lipsește arată un regulator ars. Notăm fiecare punct găsit, ca să avem o imagine clară înainte de a atinge placa.
Predarea începe cu o citire a erorilor și cu ștergerea celor vechi, fiindcă un cod rămas dinainte de lucrare ascunde rezultatul. Urmărim apoi pornirea la rece, fiindcă acolo se vede dacă etajul de aprindere lucrează pe toate cilindrii. Verificăm mersul la ralanti și la accelerații mici, fiindcă un injector care nu primește impuls se arată la sarcină mică.
Facem o probă de drum cu o oprire la jumătatea ei, fiindcă opririle repetate arată dacă defectul revine la cald. Vă spunem ce valori avea calculatorul înainte de lucrare și ce valori are acum, ca să vedeți diferența pe placa dumneavoastră. Vă rugăm să ne spuneți dacă martorul reapare în prima săptămână, fiindcă un simptom care se întoarce arată o cauză rămasă.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Pornire lungă la rece | Referință de cinci volți care cade | Tensiunea de referință la mufa senzorului, sub sarcină |
| Un cilindru care nu primește combustibil | Driver de injector străpuns | Rezistența fiecărei ieșiri față de masă |
| Rateuri la accelerare | Etaj de aprindere cu lipitură fisurată | Impulsul de comandă pe bobină, la cald |
| Citiri de senzor care se abat împreună | Masă comună a senzorilor căzută | Tensiunea între pinul de masă și borna bateriei |
Da, atunci când urma este localizată pe un singur canal. Se înlocuiește componenta și se refac lipiturile din jur, apoi se verifică ieșirea cu o sarcină care imită injectorul. Dacă placa este arsă pe mai multe straturi, reparația se oprește acolo.
Pentru că metalul se dilată și o lipitură fisurată se deschide abia după încălzire. La rece contactul încă ține, iar citirile par normale. Repetăm măsurătorile după un drum, când placa ajunge la temperatura de lucru.
Contează mult la pornire, fiindcă o tensiune mică lasă regulatorul fără marjă. Un calculator care pornește des cu bateria slabă adună valori greșite și dă erori care par defecte de senzor. Verificăm bateria înainte de a deschide cutia.
Trimitem calculatorul cu codul lui citit de pe etichetă și cu o descriere scurtă a simptomului. Este util să știm dacă mașina are instalație electrică modificată, fiindcă o modificare schimbă felul în care se citește placa. Nu este nevoie să trimiteți cheile.