Direcția electrică de pe Toyota Crown ia comanda de la un calculator care citește un senzor de coloană, iar când unul dintre ele nu lucrează corect volanul se simte greu ori se aprinde martorul de direcție. Pe Sienna, modulul de faruri comandă aprinderea și reglajul, iar un modul care nu răspunde lasă farurile stinse deși becurile sunt bune. Cele două situații arată aceeași lecție, adică faptul că un simptom mecanic poate avea o cauză electrică. Verificarea de mai jos merge de la simptom spre măsurătoare.
La Crown, proprietarul spune că volanul se învârte greu la parcare, că martorul de direcție rămâne aprins ori că volanul trage într-o parte fără motiv. Uneori simptomul apare doar la rece, iar după câteva minute de mers direcția revine la normal. Alteori martorul se aprinde după o manevră bruscă și rămâne aprins până la repornire.
La Sienna, simptomul este un far care nu se aprinde, o fază lungă care nu comută ori un reglaj care nu mai mișcă farul. Notăm dacă defectul apare la un singur far, fiindcă o singură parte arată un circuit local și nu modulul. Întrebăm și dacă mașina a fost atinsă în față, fiindcă o lovitură mică rupe un contact pe care nu îl vezi. Verificăm și dacă reglajul electric al coloanei merge, fiindcă el folosește același modul și o diferență arată un calculator cu probleme.
Calculatorul de direcție primește curent permanent și curent de contact, iar lipsa unuia dintre ele lasă direcția fără asistență. Verificăm siguranțele din cutia de sub capotă și din cutia din habitaclu, fiindcă aceeași funcție poate fi împărțită pe circuite diferite. Măsurăm tensiunea pe mufa calculatorului cu contactul pus, fiindcă o valoare mică arată o cădere pe traseu.
Comparăm tensiunea de la baterie cu cea de la mufă, fiindcă diferența arată unde se pierde curentul. Verificăm firul de masă al calculatorului, fiindcă un papuc oxidat dă o asistență care apare și dispare. Notăm ce se întâmplă când mișcăm ușor mufa, fiindcă un contact care se schimbă la atingere arată un pin slăbit. Verificăm și siguranța mare de pe firul gros, fiindcă ea se încălzește la manevre lungi și dă o cădere care apare doar la parcare.
Senzorul de coloană raportează unghiul volanului, iar calculatorul folosește valoarea pentru a decide cât de mult să ajute. Un senzor cu o zonă moartă dă o direcție care devine brusc grea într-o anumită poziție a volanului. Verificăm dacă simptomul apare doar când volanul trece prin aceeași poziție, fiindcă acest tipar arată clar senzorul.
Citim valoarea senzorului prin diagnoză și o urmărim în timp ce rotim volanul de la un capăt la altul, fiindcă o valoare care sare arată o zonă moartă. Comparăm valoarea la roțile drepte cu zero, fiindcă o abatere mare arată o calibrare pierdută. Notăm valorile, fiindcă ele rămân reperul pentru proba de după lucrare. Verificăm și dacă senzorul a fost calibrat după ultima geometrie, fiindcă o coloană demontată lasă o abatere care se simte ca o tragere într-o parte.
Calculatorul de direcție schimbă informații cu modulul motorului și cu modulul de stabilitate, iar un modul care nu răspunde lasă direcția în modul de avarie. Verificăm dacă calculatorul apare în lista de module a testerului, fiindcă o absență arată un traseu de date întrerupt. Citim erorile din celelalte module, fiindcă un mesaj despre comunicație mută verificarea pe rețea.
Măsurăm tensiunea pe firele de date, fiindcă o linie care nu se schimbă arată o linie blocată. Deconectăm pe rând modulele care stau pe aceeași linie, fiindcă unul care ține linia jos împiedică trezirea celorlalte. Când direcția revine după scoaterea unui modul, avem un indiciu clar despre sursă. Repetăm proba cu modulul pus la loc, fiindcă o revenire a defectului confirmă bănuiala fără nicio îndoială.
Modulul de faruri primește comanda de la comutator și de la modulul de caroserie, iar el aprinde faza scurtă, faza lungă și reglajul. Un modul care nu răspunde lasă farurile stinse deși becurile sunt bune, iar simptomul pare o problemă de bec. Verificăm dacă tensiunea ajunge la far la apăsarea comutatorului, fiindcă o valoare lipsă mută verificarea pe modul.
Comparăm cele două faruri, fiindcă o diferență între ele arată o parte cu probleme și nu modulul comun. Verificăm și masa fiecărui far, fiindcă o masă oxidată face ca farul să se aprindă slab ori să aprindă altă funcție. Notăm ce am măsurat la fiecare parte, fiindcă o problemă de masă pe o singură parte dă un tablou înșelător. Verificăm și dacă modulul de faruri se încălzește, fiindcă o carcasă caldă arată un etaj care se încinge fără comandă.
Reglajul farului folosește un motoras care mișcă oglinda în sus și în jos, iar un motoras blocat lasă fasciculul prea jos fără ca becul să fie vinovat. Verificăm dacă motorasul se aude la comanda de reglaj, fiindcă un motoras mut arată un circuit întrerupt. Măsurăm rezistența motorasului, fiindcă o valoare mult abătută arată o bobină obosită.
Verificăm firele dintre motoras și modul, fiindcă ele trec prin zona balamalei capotei și se freacă. Urmărim dacă reglajul merge într-o singură direcție, fiindcă o mișcare pe jumătate arată o comandă lipsă și nu un motoras ars. Notăm poziția fasciculului înainte de lucrare, fiindcă ea rămâne reperul pentru predare.
Ambele situații se lovesc de aceeași capcană, adică de o tensiune mică ce lasă modulele într-o stare de avarie. Măsurăm tensiunea la baterie în repaus și în timpul pornirii, fiindcă o cădere mare explică multe martori care apar doar dimineața. Verificăm și legăturile de masă dintre motor și caroserie, fiindcă o împletitură ruptă dă erori care par fără legătură. Măsurăm și tensiunea la ralanti cu consumatori porniți, fiindcă o valoare care scade arată o încărcare slabă.
Urmărim dacă direcția se îngreunează mai tare cu farurile aprinse, fiindcă un consum mare arată o legătură de masă slabă. Comparăm comportamentul la ralanti cu cel la drum, fiindcă o diferență arată o problemă de alimentare. Notăm valorile la rece, fiindcă ele arată cel mai bine starea instalației.
La Crown, proba finală rotește volanul de la un capăt la altul cu mașina pe loc și apoi la drum, fiindcă zona moartă se arată cel mai bine la manevre lente. Urmărim dacă martorul rămâne stins după mai multe manevre, fiindcă o aprindere la a doua manevră arată o calibrare incompletă. Verificăm și mersul drept, fiindcă un volan care trage arată un senzor care nu este centrat.
La Sienna, proba finală aprinde fiecare funcție a farurilor și mișcă reglajul pe toată cursa. Vă spunem ce am măsurat la fiecare far al mașinii dumneavoastră și ce valori are senzorul acum, ca să aveți o imagine clară asupra lucrării. Notăm la predare poziția fasciculului, fiindcă ea rămâne referința pentru o revenire.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Volan greu doar într-o poziție | Senzor de coloană cu zonă moartă | Valoarea senzorului la rotirea completă a volanului |
| Martor de direcție aprins | Cădere de tensiune la calculator | Tensiunea pe mufa calculatorului, cu contactul pus |
| Far stins cu bec bun | Modul de faruri fără comandă | Tensiunea la far la apăsarea comutatorului |
| Fascicul prea jos | Motoraș de reglaj blocat | Rezistența motorașului și mișcarea pe toată cursa |
Mașina merge, însă asistența poate cădea brusc și volanul devine greu la manevre. Un drum scurt este acceptabil dacă direcția se simte normal. Când volanul se îngreunează, oprirea este mai sigură.
Pentru că o lipitură ori un contact se strâng la rece și refac legătura după încălzire. Simptomul urmează temperatura, nu drumul. Repetăm proba dimineața, fiindcă atunci diferența este cea mai clară.
Nu în toate cazurile, fiindcă problema poate fi în senzor ori în alimentare. Verificăm tensiunea și valoarea senzorului înainte de a propune un calculator. Calculatorul se schimbă atunci când nu răspunde la nicio comandă.
Pentru că modulul de faruri poate să nu primească comandă ori să nu aibă masă bună. Verificăm tensiunea la far și masa lui înainte de a schimba becul din nou. O masă oxidată dă același simptom cu un bec ars.