Coloana de direcție electrică are motorul și electronica de comandă pe casetă, iar un defect al lor se simte ca o direcție grea ori ca un zgomot la virare, iar după o reparație de caroserie poate apare un blocaj. Verificarea începe la alimentare și la senzorul de unghi, apoi continuă la motorul din casetă. Ordinea de mai jos este cea pe care o urmăm pe generațiile 1 până la 3.
Șoferul povestește despre o direcție care se întărește brusc în viraj și despre un volan care trage într-o parte la mers drept, iar martorul de direcție stă aprins în bord. Uneori asistența cade complet și volanul se simte ca la o mașină fără servodirecție, fiindcă motorul electric nu mai primește curent. Simptomul apare des la virajele strânse, la ralanti, fiindcă acolo curentul cerut este cel mai mare. Notăm dacă simptomul apare după o ploaie, fiindcă umezeala din conectori schimbă citirile. Întrebăm și dacă mașina a trecut prin apă mare, fiindcă motorul casetei primește umezeală pe la garnitură și asistența cade după câteva zile.
Prima rundă de măsurători se face cu bateria încărcată, fiindcă o tensiune mică lasă motorul electric fără curent și dă o direcție grea care pare defect mecanic. Măsurăm bornele bateriei în repaus, apoi tensiunea pe alimentarea casetei cu motorul pornit, fiindcă o cădere pe traseu se vede doar sub sarcină. Verificăm și masa de forță a casetei, fiindcă o legătură oxidată pe șasiu dă o asistență care cade la viraj. Notăm fiecare valoare, ca să vedem dacă simptomul urmează curentul.
Prima generație are electronica pe coloană și o legătură separată către motor, iar celelalte două au modulul unit cu caseta, așa că verificarea începe în locuri diferite. La prima generație măsurăm firele dintre modul și motor, fiindcă ele trec prin zona pedalelor și se freacă de caroserie. La generațiile următoare măsurăm direct la mufa casetei, fiindcă acolo ajung alimentarea și semnalele. Notăm generația citită pe tester, fiindcă ea decide ce măsurăm mai departe. Verificăm și seria casetei, fiindcă două casete care arată la fel pe exterior pot avea module diferite, iar fișierul scris trebuie să se potrivească.
Diferențele se văd și la scrierea după montaj, fiindcă fiecare generație are alt fișier și altă procedură de calibrare. Citim codarea casetei înainte de demontare, fiindcă ea rămâne referința la montaj. Verificăm apoi dacă senzorul de unghi se calibrează cu volanul pe drept, fiindcă o calibrare greșită aprinde martorul imediat. Notăm ce generație a fost montată, ca să avem o urmă clară la predare.
Motorul electric primește curent prin doi pini groși, iar cuplul lui se simte în volan, așa că o legătură slabă dă o direcție grea doar la virajele mari. Măsurăm tensiunea pe pinii motorului în timpul virării, fiindcă acolo se vede căderea reală, iar o valoare care scade mult arată un contact obosit. Verificăm și rezistența înfășurării, fiindcă o înfășurare întreruptă dă un motor mort. Notăm ce se întâmplă la viraj complet, fiindcă atunci curentul cerut este cel mai mare.
Senzorul de unghi stă pe coloană și spune modulului în ce poziție se află volanul, iar o citire greșită dă o asistență care trage într-o parte. Citim unghiul pe tester cu volanul pe drept, fiindcă o valoare care nu este zero arată o calibrare pierdută. Verificăm și senzorul după o virare completă, fiindcă un unghi care nu revine la zero arată o bandă magnetică murdară. Notăm valorile la drept și la capăt de cursă, ca să vedem dacă citirea este liniară.
Un zgomot la virare poate veni din motor ori din angrenajul melcat, iar locul se găsește ascultând cu o bară de diagnoză pe casetă și pe coloană. Punem bara pe casetă și pe coloană, apoi ascultăm cu motorul pornit și cu volanul mișcat încet, fiindcă așa se separă zgomotul de sus de cel din casetă. Verificăm și jocul din volan, fiindcă un joc mare arată uzură în angrenaj. Notăm ce se aude la virare pe loc, fiindcă atunci motorul lucrează cel mai mult. Ascultăm și la virare pe drum, fiindcă un zgomot care apare doar în mers arată o bucșă, iar unul care apare pe loc arată angrenajul.
Când zgomotul apare doar pe drum denivelat, verificăm bucșele și prinderile casetei, fiindcă o casetă care se mișcă în șuruburi dă un zgomot care pare din interior. Strângem prinderile la cuplul cerut, fiindcă o strângere prea mare deformează bucșa. Verificăm și capetele de bară, fiindcă un capăt uzat transmite zgomotul în casetă. Notăm ce am găsit la fiecare prindere, ca să avem o imagine clară înainte de a demonta caseta.
După o lovitură care atinge caseta ori coloana, modulul poate intra într-o stare de protecție și bloca asistența, iar volanul se simte greu fără ca un cod să fie clar. Starea se citește pe tester, fiindcă modulul păstrează un eveniment de impact chiar după ștergerea erorilor. Verificăm și coloana, fiindcă o coloană care s-a comprimat la impact trebuie înlocuită, iar scrierea nu rezolvă un element de siguranță. Notăm ce evenimente apar în memorie, fiindcă ele arată ce s-a atins la accident. Verificăm și prinderile casetei după impact, fiindcă o prindere îndoită ține caseta strâmbă și senzorul citește un unghi deplasat.
Când evenimentul de impact este singura urmă, se rescrie fișierul casetei și se reface calibrarea, apoi se probează asistența în toată cursa volanului. Verificăm și senzorul de unghi, fiindcă la impact coloana se poate răsuci și citirea rămâne deplasată. Măsurăm unghiul la drept și după o virare completă, fiindcă o valoare care nu revine arată o coloană strâmbă. Notăm ce s-a scris, ca să avem o referință dacă martorul reapare.
La Lavida direcția asistată are o casetă proprie, iar simptomele care ajung în atelier sunt asemănătoare cu cele de pe celelalte modele, fiindcă principiul este același. Verificarea începe la alimentare și la masa de forță, fiindcă un contact oxidat dă o asistență care cade la virajele strânse. Măsurăm tensiunea pe mufa casetei cu motorul pornit, fiindcă o cădere se vede doar sub sarcină. Notăm ce cod apare, fiindcă un cod de tensiune mută verificarea pe traseu, iar unul de motor mută verificarea pe casetă.
Când codul arată motorul, verificăm periile și colectorul, fiindcă uzura lor dă o asistență care scade treptat. Măsurăm consumul motorului la virare completă, fiindcă un consum mare arată o frecare care crește. Verificăm și senzorul de unghi, fiindcă o citire deplasată face asistența să tragă într-o parte. Notăm ce valori avem la drept și la capăt de cursă, ca să le comparăm cu cele de după reparație. Verificăm și firele de alimentare de pe casetă, fiindcă ele trec aproape de colectorul motorului și se pot freca de suport.
După montajul unei casete, scriem codarea mașinii și fișierul potrivit generației, apoi facem calibrarea senzorului de unghi cu volanul pe drept. Scrierea se face cu contactul pus și cu bateria pe încărcător, fiindcă o tensiune care scade la mijloc lasă modulul cu o memorie incompletă. Verificăm după scriere dacă martorul de direcție se stinge la pornire, fiindcă un martor care rămâne aprins arată o calibrare lipsă. Notăm ce s-a scris, ca să aveți o urmă a lucrării. Verificăm și dacă martorul se stinge la a doua pornire, fiindcă unele module cer un ciclu complet înainte de a confirma calibrarea.
Calibrarea cere volanul pe drept și roțile drepte, fiindcă modulul învață zero din poziția de la montaj. Verificăm apoi asistența la ralanti, fiindcă acolo curentul este mic și o cădere se simte imediat. Probăm virajele complete în ambele părți, fiindcă un capăt de cursă arată dacă motorul primește curent suficient. Notăm dacă volanul revine singur după virare, fiindcă revenirea arată că senzorul lucrează corect.
Predarea începe cu o probă pe loc, cu volanul mișcat încet dintr-o parte în alta, fiindcă acolo se aude un zgomot care dispare la drum. Urmărim apoi un drum cu viraje strânse și cu o parcare, fiindcă asistența se vede cel mai bine la manevrele de mică viteză. Verificăm martorul la pornire și după viraje, fiindcă un martor care apare la cald arată o lucrare neterminată. Citim erorile la final, fiindcă un cod care revine imediat arată ce mai avem de verificat.
Vă spunem ce valori avea direcția înainte de lucrare și ce valori are acum, ca să vedeți diferența pe mașina dumneavoastră. Vă rugăm să ne spuneți dacă direcția se întărește la virajele mari, fiindcă simptomul care apare doar acolo arată o cădere de tensiune. Notăm unghiul citit la predare, fiindcă el rămâne referința pentru o revenire. O probă de drum cu o parcare la jumătatea ei încheie predarea.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Direcția se întărește la virajele mari | Cădere de tensiune pe alimentarea casetei | Tensiunea pe mufă, cu motorul pornit și cu volanul virat |
| Volanul trage într-o parte la mers drept | Senzor de unghi deplasat | Unghiul citit cu volanul pe drept |
| Asistența cade după o lovitură | Eveniment de impact păstrat în modul | Starea citită pe tester și calibrarea după scriere |
| Zgomot la virare pe loc | Uzură în angrenajul casetei | Zgomotul ascultat cu bară, pe casetă și pe coloană |
Pentru că modulul păstrează un eveniment de impact și intră într-o stare de protecție, iar asistența este oprită. Starea se citește pe tester, chiar după ștergerea erorilor. După scrierea fișierului se reface calibrarea și se probează toată cursa.
Da, atunci când defectul stă pe motor, pe senzorul de unghi ori pe lipiturile modulului. Caseta se demontează, se citește fișierul, apoi se refac legăturile confirmate. O coloană comprimată la impact se înlocuiește, fiindcă face parte din elementele de siguranță.
Dă un volan care trage într-o parte la mers drept și o asistență care pare să lupte cu șoferul. Citim unghiul cu volanul pe drept, fiindcă valoarea trebuie să fie zero. După calibrare probăm virajele complete în ambele părți.
Motorul electric cere curent mare la virajele strânse, iar o baterie slabă lasă asistența fără putere exact acolo. Măsurăm tensiunea pe mufa casetei cu motorul pornit, fiindcă în repaus valoarea arată bine. O cădere mare mută verificarea pe alimentare și pe masă.