Modulele de acces au trecut prin mai multe generații, iar fiecare generație a mutat o parte dintre funcții în altă cutie. CAS2 și CAS3 țineau cheile și blocajul de volan, iar pe G12 funcțiile s-au mutat în modulul de caroserie BDC. Verificarea începe cu magistrala, măsurată cu bateria deconectată.
Toate generațiile de acces au aceeași sarcină, adică recunoașterea cheii și eliberarea comenzii de pornire. Ce se schimbă este locul unde stau datele de securitate și felul în care sunt scrise. CAS2 și CAS3 țin datele pe o memorie proprie, iar generațiile următoare le mută într-o structură mai mare. Înțelegerea acestei diferențe decide dacă o piesă se poate muta pe altă mașină. Diferența se vede și la conectori, fiindcă numărul de pini crește de la o generație la alta.
Toate generațiile comunică pe magistrala de caroserie, iar unele au și o linie separată pentru diagnoză. O magistrală ținută la masă lasă mai multe module fără răspuns, iar testerul raportează erori care par independente. De aceea, înainte de a da vina pe un modul, măsurăm magistrala. Ordinea în care apar erorile arată apoi unde s-a produs prima cădere. Magistrala se verifică înainte de a desface orice modul, fiindcă o reparație inutilă consumă timp.
Prima măsurătoare se face cu bateria deconectată, cu ohmetrul între cele două fire ale magistralei de caroserie. O rețea sănătoasă arată o rezistență de terminare apropiată de cea prevăzută, iar o valoare mult mai mică arată un modul care încarcă linia. O valoare infinită arată un fir întrerupt ori un modul deconectat. Notăm citirea în fișă, fiindcă ea se compară apoi cu cea de după scoaterea unui modul. Ohmetrul se pune cu bateria scoasă, fiindcă altfel citirea este falsă și poate strica aparatul.
După măsurătoarea de rezistență, punem bateria la loc și măsurăm tensiunile de repaus pe fiecare fir, față de masă. Cele două valori trebuie să fie apropiate, fiindcă o diferență mare arată un fir scurt la masă ori la alimentare. Măsurăm cu contactul scos, apoi cu contactul pus, fiindcă tensiunile se schimbă la trezire. Repetăm citirea cu osciloscopul, ca să vedem dacă impulsurile ajung la toate modulele. Valori egale pe ambele fire arată o linie sănătoasă, iar o diferență mare arată un scurt.
Pe CAS2, cheia se citește printr-un inel din contact, iar datele de securitate stau într-o memorie mai simplă. Pe CAS3, aceleași funcții sunt ținute într-o structură care cere o interfață potrivită pentru citire. Fișierul citit din CAS2 nu se scrie direct în CAS3, fiindcă structurile nu se potrivesc. Numărul piesei se verifică înainte de orice transfer, iar fișierul vechi se păstrează. Pe CAS2 citirea se face cu inelul montat, fiindcă fără el cheia nu răspunde la interogare.
Ambele generații comandă blocajul de volan, iar o eroare pe această comandă se vede ca un volan care rămâne blocat. Citim starea comenzii în date, fiindcă modulul raportează dacă a cerut eliberarea. Când comanda apare și blocajul nu răspunde, problema este pe blocaj ori pe firul lui. Când comanda nu apare deloc, verificarea rămâne pe modul. Comanda se citește în date, nu se apreciază după zgomot, fiindcă zgomotul poate înșela.
Pe CAS4, datele de securitate sunt ținute într-o structură care cere o citire completă înainte de scriere. Varianta CAS4+ are o structură actualizată, iar cele două nu se amestecă la transfer. O piesă de schimb trebuie să fie de același tip, altfel datele citite nu pot fi scrise. Verificăm numărul piesei și îl notăm lângă cheile încercate. Structura fișierului se compară apoi cu a piesei vechi, fiindcă o diferență mică blochează scrierea.
Citirea se face pe banc, cu alimentare stabilă, fiindcă pe mașină unele memorii nu răspund complet. Salvăm fișierul înainte de orice intervenție, fiindcă el conține lista de chei. O listă incompletă lasă mașina fără nicio cheie validă, așa că proba cu ambele chei se face imediat după montaj. Comparăm structura fișierelor vechi și noi, ca să confirmăm transferul. Citirea se repetă de două ori, fiindcă un fișier citit parțial pare complet la prima vedere.
Pe generațiile cu FEM, o parte dintre funcțiile de caroserie au trecut din modulul de acces într-un modul de caroserie. Pe G12, același rol îl are modulul BDC, care ține și cheile și o parte dintre comenzile de caroserie. Citirea acestor module cere o interfață care lucrează cu structura lor de date. O piesă demontată de pe altă mașină nu se potrivește fără transferul datelor. Modulul de caroserie hrănește mai multe circuite, deci o cădere acolo se vede în tot bordul.
Pe G12, o eroare majoră în BDC se vede ca mai multe funcții care cad deodată. Închiderea centralizată nu mai răspunde, iar mașina nu mai pornește la prima apăsare. Verificăm alimentările modulului, fiindcă el hrănește mai multe circuite. Măsurăm tensiunea pe fiecare pin de alimentare, cu contactul pus, și comparăm cu cea de la baterie. O cădere mare pe un singur pin arată un traseu, nu modulul. Pinii se verifică unul câte unul, fiindcă unul singur poate hrăni doar o parte din funcții.
O eroare majoră în memoria unui modul de acces nu descrie o piesă anume, ci o stare internă a modulului. Ea apare după o scriere întreruptă, după o cădere de tensiune ori după un transfer făcut greșit. Modulul intră într-un mod de protecție și refuză comenzile care depind de datele compromise. Citim eroarea împreună cu ora din modul, fiindcă ora arată când s-a produs evenimentul. Eroarea se șterge doar după ce datele au fost reconstruite, fiindcă altfel revine imediat.
Reparația începe cu citirea completă a memoriei, fiindcă fără fișier nu se poate reconstrui nimic. Comparăm datele cu cele ale unei piese sănătoase de același tip, ca să vedem ce lipsește. Scriem apoi datele și verificăm pe banc dacă modulul iese din protecție. Numai după această probă montăm piesa pe mașină, fiindcă o scriere greșită consumă lista de chei. Ieșirea din protecție se confirmă pe banc, înainte de montaj.
Salvăm fișierul complet al memoriei, lista de chei și codarea modulului, fiecare separat. Notăm numărul piesei și versiunea de software. Ora citită din modul se notează separat, fiindcă ea arată când s-a făcut ultima scriere. Facem o copie a fișierului pe un suport separat, fiindcă un fișier unic se pierde ușor. Toate aceste date intră în arhiva lucrării, alături de valorile măsurate pe mașină. Copiile se păstrează în două locuri, fiindcă o eroare de scriere poate strica fișierul original.
Când modulul nu poate fi citit deloc, căutăm cauza pe banc, nu pe mașină. Verificăm alimentarea și masa, apoi legătura cu interfața, fiindcă o mufă prost strânsă dă eroare de citire. Curățăm pinii și repetăm citirea, fiindcă oxidul de pe conectori oprește comunicația. Dacă nici pe banc nu răspunde, modulul se declară neconectabil și se discută înlocuirea. Citirea se repetă și cu altă interfață, ca să excludem o problemă a aparatului.
Vă rugăm să ne spuneți dacă mașina a fost remorcată cu contactul pus, fiindcă o asemenea situație lasă urme în memoria modulului. Întrebăm dacă s-a încercat pornirea cu cabluri ori cu un încărcător lăsat conectat, fiindcă supratensiunea poate compromite datele. Întrebăm și câte chei aveți, fiindcă lista se reconstruiește doar cu piesele prezente. Spuneți-ne dacă a fost schimbat vreodată modulul de acces. Întrebăm și dacă mașina a fost lovită, fiindcă un impact mișcă modulele din prinderi.
La predare arătăm fișierele salvate și valorile măsurate pe magistrală, ca să aveți o imagine clară asupra lucrării făcute pe modulul dumneavoastră. Verificăm că toate cheile pornesc mașina, pe rând, cu portiera închisă. Citim erorile din toate modulele după montaj, fiindcă o eroare rămasă arată un transfer incomplet. Lăsăm scris ce date au fost transferate și ce număr de piesă a fost montat. Verificăm și ora din fiecare modul, fiindcă ore diferite arată că un modul a pierdut alimentarea.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Bord aprins, mașina nu pornește, module fără răspuns | Magistrală ținută la masă | Rezistența între cele două fire, cu bateria scoasă |
| Cheia recunoscută, dar pornirea nu vine | Date de securitate nepotrivite | Starea cheii în datele modulului de acces |
| Portierele nu se descuie cu telecomanda | Modul de caroserie fără alimentare | Tensiunea pe pinii de alimentare ai modulului |
| Lumini și închidere centralizată cad deodată | Alimentare comună întreruptă | Tensiunea pe fiecare pin de alimentare, cu contactul pus |
Este o stare internă a modulului, apărută după o scriere întreruptă ori după o cădere de tensiune. Nu arată piesa vinovată. Se citește memoria completă, se compară structura cu o piesă sănătoasă și abia apoi se scrie ceva.
Da, cu citirea datelor din piesa veche și scrierea lor în piesa de schimb, apoi cu verificarea listei de chei la montaj. Structurile diferă între generații, deci numărul piesei se controlează înainte. Fișierul citit se păstrează pentru comparație.
Pentru că modulul cere o trezire completă pe magistrală și o alimentare stabilă pe mai mulți pini. Fără ele, citirea se oprește la jumătatea memoriei. Se verifică alimentările și masa, apoi se repetă citirea.
FEM ține funcțiile de caroserie pe generația anterioară, iar BDC preia același rol pe G12, împreună cu cheile. Structura de date diferă, deci piesele nu se schimbă între ele. Citirea se face cu interfața potrivită fiecăruia.