Pe Nissan Teana, ștergătoarele oprite și bordul fără lumină se întâlnesc des în aceeași fișă, fiindcă amândouă atârnă de modulul de caroserie și de masele lui. Când cele două simptome apar în aceeași zi, căutarea unui singur bec ars nu duce nicăieri, iar timpul se pierde pe piese care nu au legătură cu defectul. Verificarea pornește de la alimentări și de la citirea pe care o face modulul, apoi coboară pe consumatori.
Mașina vine cu ștergătoarele care nu pleacă pe nicio poziție a manetei și cu iluminarea bordului foarte slabă ori complet stinsă la aprinderea farurilor. Ceasurile din bord se văd doar în lumina zilei, iar butoanele de pe consolă rămân negre. Când cele două lipsuri apar împreună, verificarea merge pe partea comună a modulului, nu pe fiecare consumator în parte. O singură funcție lipsă ar trimite căutarea pe un bec ori pe un motor, ceea ce schimbă complet ordinea probelor.
Întrebăm dacă ștergătoarele s-au oprit în mijlocul parbrizului ori nu au pornit deloc, fiindcă prima variantă arată un contact de repaus, iar a doua arată o comandă care lipsește. Notăm și dacă lumina bordului clipește la denivelări, fiindcă o clipire scurtă arată un contact care se mișcă. O asemenea notă scurtează mult căutarea pe fire și arată dacă defectul este mecanic ori electric.
Modulul BCM citește maneta de ștergătoare și dă comanda către motor, iar cutia de relee din compartimentul motor ține releul de forță al ștergătoarelor. Iluminarea bordului este comandată tot de BCM, prin intrarea de lumini și prin ieșirea de reglaj a intensității. Când unul dintre cele două module nu primește alimentare, ambele funcții cad în același timp, iar simptomul pare general. Separăm cele două module prin citirea erorilor, fiindcă un cod local arată care dintre ele s-a oprit primul.
Cutia de relee are o mufă mare, cu pini de forță care se încălzesc, iar o urmă de topire pe un pin arată un contact care a lucrat cu rezistență. Verificăm mufa cu lupa, după ce am scos alimentarea, și notăm pinii care arată altfel față de vecinii lor. Un pin topit schimbă citirea și pe ștergătoare, și pe lumini, fiindcă amândouă trec prin aceeași cutie. Când găsim urme de topire, verificăm și firul care intră în pin, fiindcă izolația arsă ascunde un scurt.
Iluminarea bordului are o intrare de la comutatorul de lumini și o ieșire cu reglaj de intensitate, iar modulul ține valoarea cerută de la butonul de dimming. Când lumina lipsește doar la bord și farurile lucrează, verificarea se mută pe ieșirea de iluminare, fiindcă intrarea este bună. Măsurăm tensiunea pe ieșire cu contactul pus și cu butonul în două poziții diferite, ca să vedem dacă reglajul se schimbă. O tensiune care nu se mișcă arată o ieșire blocată pe o singură valoare.
Becurile din bord pot fi cu LED pe anumite versiuni, iar atunci nu se măsoară continuitate, ci tensiune pe pinul de comandă. Notăm dacă bordul se aprinde la deschiderea portierei, fiindcă acea funcție are altă comandă și arată dacă modulul mai pornește. Când bordul luminează doar la deschiderea portierei, defectul stă pe intrarea de lumini, nu pe ieșirea de iluminare. Proba se repetă cu farurile aprinse, fiindcă unele versiuni sting bordul când lumina este pe poziția de zi.
Motorul de ștergătoare primește forță prin releu și comandă prin modul, iar contactul de repaus din motor dă semnalul de oprire. Măsurăm tensiunea pe pinul de comandă al releului, cu maneta acționată, fiindcă un impuls scurt arată că modulul încearcă să pornească. Dacă impulsul apare și releul nu lucrează, verificarea rămâne pe releu și pe mufa lui, nu pe manetă. Când impulsul lipsește, maneta și intrarea ei intră în discuție.
Contactul de repaus se verifică prin rotirea manuală a brațului, cu contactul luat, urmărind schimbarea continuității la fiecare rotire. Un contact care rămâne închis ține ștergătoarele pornite, iar unul care nu se închide lasă brațele în mijlocul parbrizului. Repetăm proba de câteva ori, fiindcă un contact care se închide o singură dată dă o oprire întâmplătoare. Notăm poziția brațelor la fiecare oprire, ca să avem un reper după montaj.
Ambele funcții folosesc o masă din zona consolei, iar un papuc oxidat dă simptome care se schimbă cu vremea. Măsurăm căderea de tensiune pe firul de masă, cu consumatorii porniți, comparând citirea de la modul cu cea de la baterie. O diferență de câteva zecimi de volt este suficientă pentru ca modulul să citească greșit comenzile manetei. Notăm valoarea dinainte de curățare și pe cea de după, fiindcă diferența arată dacă am găsit traseul.
Verificăm și siguranțele din cutia de lângă baterie, cu lampa de probă, fiindcă o fisură în ceramică nu se vede la ochi. Notăm poziția fiecărei siguranțe probate, ca să nu repetăm proba de două ori. Când siguranța unui consumator cade imediat după montaj, căutarea continuă pe fir, fiindcă un scurt la caroserie arde orice siguranță nouă.
Citim erorile pe modulul de caroserie și pe cutia de relee, fiindcă un cod de comunicație apare adesea pe amândouă. Un cod de alimentare pe un singur modul arată un traseu local, iar același cod pe două module arată masa comună. Notăm ordinea în care apar codurile, fiindcă primul cod din listă arată de unde a început defectul.
Când testerul nu vede cutia de relee, verificăm linia de diagnoză dintre cele două module, fiindcă un fir întrerupt dă exact această lipsă. Măsurăm rezistența liniei cu alimentarea scoasă, apoi tensiunea pe ea cu contactul pus. Notăm ce module răspund și care lipsesc, fiindcă lista modulelor prezente este o hartă a traseului.
Prima probă este tensiunea bateriei, apoi tensiunea pe alimentările celor două module, cu consumatorii porniți. Continuăm cu masa, măsurată ca picătură de tensiune față de borna bateriei, fiindcă o masă bună la rece poate cădea sub sarcină. Abia după aceste citiri probăm ieșirile, pe rând, cu lampa de probă. Fiecare valoare se scrie în fișă, cu poziția manetei la care a fost luată, ca să avem un punct de plecare la o revenire.
Repetăm probele cu motorul pornit, fiindcă tensiunea de lucru a alternatorului schimbă pragul citirii și poate ascunde o cădere mică. Când rezultatul se schimbă între două citiri, avem un contact instabil, iar verificarea continuă pe mufa care s-a mișcat. Notăm și temperaturile la care s-a făcut proba, fiindcă modulul care se încălzește dă altă citire.
Predarea începe cu o probă la rece, pe fiecare poziție a manetei și pe fiecare treaptă de iluminare, fiindcă un contact care lucrează la cald poate lipsi dimineața. Verificăm apoi aceleași funcții după un drum scurt, cu farurile aprinse. Notăm în fișă valorile citite înainte și după lucrare, ca să aveți o imagine clară a intervenției pe modulul dumneavoastră.
Când un modul a fost înlocuit, confirmăm codarea scrisă și funcțiile învățate, fiindcă un modul nou fără codare lasă ștergătoarele să lucreze doar pe o poziție. Vă arătăm conectorii atinși și pinii verificați, ca să știți ce s-a lucrat pe mașină. Facem o probă de control după prima ploaie, fiindcă atunci se vede dacă ștergătoarele lucrează sub sarcină. Dacă brațele se opresc altfel decât le-am reglat, reluăm proba pe contactul de repaus.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Ștergătoarele nu pleacă pe nicio poziție | Comandă care nu ajunge la releu | Impulsul pe pinul de comandă al releului |
| Brațele se opresc la mijlocul parbrizului | Contact de repaus închis prea târziu | Continuitatea contactului la rotirea brațului |
| Bordul rămâne stins la aprinderea farurilor | Ieșire de iluminare fără tensiune | Tensiunea pe ieșirea de iluminare, în două poziții |
| Ambele funcții cad în același timp | Masă comună cu oxid ori pin topit în mufă | Picătura de tensiune pe firul de masă, sub sarcină |
Pentru că amândouă atârnă de aceeași alimentare și de aceeași masă a modulului. O cădere pe acel traseu scade și comanda, și lumina. Verificarea începe de la picătura de tensiune pe masă, cu consumatorii porniți.
Da, când defectul stă pe o ieșire ori pe lipiturile din zona conectorului. Modulul se citește pe banc, se salvează codarea, apoi se verifică ieșirile cu o sarcină care imită releul. După reparație codarea se scrie din nou, fiindcă modulul nou șters nu păstrează funcțiile învățate.
Arată că unul dintre cele două module nu mai răspunde pe linia de diagnoză. Verificăm firul dintre ele și masa modulului care lipsește. Când firul este în ordine, modulul se citește pe banc, unde se vede dacă procesorul mai pornește.
Măsurăm tensiunea între borna minus a bateriei și pinul de masă al modulului, cu consumatorii porniți. O valoare care crește față de citirea de repaus arată o cădere pe traseu. Punctul cu cea mai mare cădere este cel care se curăță, apoi proba se repetă pe același pin.