Motorul B48 se montează și pe BMW, și pe MINI, iar defectele electrice arată la fel pe ambele mărci. Cel mai des întâlnit este scurtul pe un injector ori pe o bobină, care arde etapa de putere din calculator. Verificarea începe cu rezistența comparată între cilindri, fiindcă un singur cilindru cu valoare diferită schimbă toată diagnoza.
Motorul B48 are patru cilindri, iar fiecare cilindru are un injector și o bobină. Calculatorul de motor comandă fiecare element separat. Pe MINI, calculatorul stă într-o cutie diferită față de BMW, dar arhitectura comenzilor este apropiată. Asta înseamnă că aceleași măsurători se aplică pe ambele mașini. Diferența apare la acces, fiindcă pe MINI cutia calculatorului cere demontarea capacului de plastic și a barei de susținere. Pe BMW, calculatorul este mai accesibil, dar mănunchiul de fire trece pe sub galeria de admisie, unde nu se vede.
Injectoarele sunt comandate direct din calculator, fără modul intermediar, iar bobinele au fiecare o etapă proprie de comandă. Un scurt pe oricare dintre ele trece prin calculator, nu prin altă piesă. De aceea, după un scurt, se verifică atât piesa, cât și etapa din calculator. Fără această a doua verificare, piesa nouă se arde imediat la prima pornire. Capul de linie al injectoarelor are un conector comun, iar o singură clemă oxidată acolo dă erori pe mai mulți cilindri deodată.
Prima măsurătoare se face cu bateria deconectată, cu conectorii scoși de pe injectoare și de pe bobine. Măsurăm rezistența fiecărui injector și o comparăm cu cilindrul vecin, fiindcă valoarea absolută contează mai puțin decât diferența dintre ele. Un injector cu rezistență mult mai mică are scurt pe înfășurare și trebuie scos din discuție primul. Notăm cele patru valori una sub alta, ca să vedem imediat care iese din rând. Valorile se citesc pe scala cea mai mică a aparatului, fiindcă diferențele dintre înfășurări sunt mici.
La bobine măsurăm primarul, cu mufa scoasă, și comparăm cele patru valori între ele. Verificăm apoi izolația față de masă, cu un ohmetru pus între pinul de comandă și carcasa bobinei. O valoare care apare aici arată un scurt care a trecut prin izolație și a ajuns la carcasă. Când izolația este bună, dar primarul diferă, bobina se schimbă fără să atingem calculatorul. Repetăm măsurătoarea și la cald, fiindcă o bobină cu spire în scurt se schimbă cu temperatura.
Un injector cu scurt trage curent mult peste ce suportă etapa din calculator, iar etapa se arde în câteva secunde. După aceea, calculatorul nu mai comandă cilindrul respectiv, deși piesa a fost schimbată. Simptomul se mută de la un rateu la un cilindru mort, iar eroarea rămâne memorată chiar după ștergere. Verificarea etapei se face pe banc, cu o sarcină de probă, nu pe mașină. O sarcină improvizată pe mașină poate arde și canalele care erau bune până atunci.
Pe banc se comandă fiecare canal și se urmărește dacă ieșirea răspunde la impulsul de comandă. Un canal care rămâne mut arată etapa arsă, iar unul care comandă permanent arată un tranzistor în scurt. Ambele situații se repară pe modul, cu piesa veche păstrată pentru comparație. După reparație se montează injectoare verificate, fiindcă o piesă cu scurt arde din nou etapa. Verificăm apoi și celelalte canale, fiindcă un scurt prelungit obosește toate etapele de pe aceeași placă.
Pedala are un senzor cu două piste, iar calculatorul compară tensiunile dintre ele la fiecare apăsare. Când o pistă se uzează, tensiunea urcă neregulat și calculatorul intră în mod de avarie. Măsurăm ambele tensiuni cu contactul pus, apăsând pedala lent, și urmărim dacă cele două citiri se mișcă împreună. O singură pistă care sare arată senzorul, nu calculatorul. Mișcarea se face încet, fiindcă o apăsare bruscă ascunde o întrerupere care apare pe o porțiune scurtă a cursei.
Verificăm și tensiunea de referință pe care o dă calculatorul senzorului, fiindcă o referință instabilă schimbă ambele citiri. Măsurăm la conectorul pedalei, cu pedala în repaus și apoi apăsată la podea. Notăm valorile din ambele poziții, fiindcă un senzor care cade doar la capătul cursei se vede greu altfel. După înlocuire se repetă proba cu pedala apăsată lent, ca să confirmăm citirea liniară. Verificăm și mufa pedalei, fiindcă un pin lărgit dă o citire care sare fără ca senzorul să fie vinovat.
Clapeta de evacuare este comandată de calculator prin actuatoare care primesc un semnal modulat. Când actuatorul are scurt, el trage tensiunea de alimentare în jos și afectează și alte circuite vecine. Simptomul apare ca o eroare de clapetă, împreună cu erori care nu par legate de ea. Măsurăm tensiunea de alimentare la actuator, cu contactul pus, și o comparăm cu cea de la baterie. O diferență mare arată un consumator care trage linia în jos, nu neapărat actuatorul clapetei.
Verificăm și dacă axul clapetei se mișcă liber, fiindcă o clapetă blocată mecanic arde actuatorul nou în scurt timp. Mișcăm axul cu mâna, cu motorul oprit, și urmărim dacă revine fără să agațe. Un ax care merge greu se curăță înainte de a pune actuator nou. Notăm în fișă poziția de repaus a clapetei, fiindcă ea arată dacă montajul a fost făcut corect la predare. Pe unele variante arcul readuce clapeta, iar un arc rupt lasă axul să cadă într-o poziție fixă.
Când testerul nu vede calculatorul de motor, cauza este de cele mai multe ori pe alimentare, nu pe magistrală. Verificăm siguranțele care hrănesc calculatorul și releul care îl trezește, fiindcă un contact oxidat acolo lasă unitatea fără tensiune. Măsurăm tensiunea pe pinii de alimentare, cu contactul pus, la conectorul calculatorului. O tensiune care apare și dispare imediat arată un contact care se încălzește. Repetăm citirea cu motorul pornit, fiindcă vibrația schimbă legătura și dă o valoare care nu se vede la rece.
Când alimentarea este bună, măsurăm rezistența de terminare pe magistrala de diagnoză, cu bateria deconectată. O valoare mult diferită de cea așteptată arată un modul care încarcă linia ori un fir întrerupt. Verificăm și masa calculatorului, fiindcă o masă slabă dă aceleași simptome ca o unitate defectă. Numai după aceste măsurători are sens să vorbim despre înlocuirea calculatorului. O unitate demontată fără aceste probe se poate dovedi sănătoasă pe banc, iar mașina rămâne nereparată.
Calculatorul de motor are o alimentare permanentă pentru memorii și o alimentare de contact care îl trezește. Ambele se măsoară la conector, cu borna de masă pe caroserie, nu pe baterie. O tensiune care apare la contact și scade după câteva secunde lasă unitatea fără timp pentru ciclul de pornire. Verificăm și siguranțele din cutia de sub capotă, fiindcă unele sunt pe circuitul de comandă, nu pe cel de putere. Siguranța se verifică prin măsurare, nu prin privire, fiindcă o fisură fină nu se vede.
Releul de trezire se verifică prin măsurarea tensiunii pe bobina lui, cu contactul pus, apoi pe contactele de putere. Un releu care pocnește fără să închidă circuitul dă un simptom intermitent greu de prins. Curățăm contactele și strângem papucii, apoi repetăm proba de pornire de câteva ori la rând. Notăm în fișă valorile dinainte și de după curățare, fiindcă ele arată dacă legătura era vinovată.
Vă rugăm să ne spuneți dacă mașina a fost spălată cu jet puternic în zona motorului, fiindcă apa ajunge la conectorii de pe capacul chiulasei. Întrebăm dacă s-a mers cu un cilindru mort, fiindcă mersul în trei cilindri arde etapa din calculator. Întrebăm și dacă s-a schimbat vreo bobină acasă, fiindcă o piesă nepotrivită dă erori care nu se potrivesc cu simptomul. Notăm toate răspunsurile în fișa mașinii dumneavoastră. Întrebăm și dacă a apărut un miros de benzină în ulei, fiindcă un injector care curge spală pelicula de pe cilindru.
La predare arătăm cele patru valori de rezistență citite înainte și după intervenție, ca să vedeți diferența. Verificăm că motorul merge rotund la ralanti și că nu apar rateuri la accelerare bruscă. Citim din nou erorile după un drum scurt, fiindcă o etapă reparată greșit se vede abia la sarcină. Lăsăm scris ce piese au fost schimbate și ce canale au fost verificate pe banc. Repetăm proba după o noapte de stat, fiindcă un conector care se încălzește dă urme abia la a doua zi.
| Simptom | Cauza probabila | Ce se masoara |
|---|---|---|
| Rateu pe un cilindru și miros de benzină | Injector cu scurt pe înfășurare | Rezistența injectorului, comparată cu cilindrul vecin |
| Motorul pornește greu și trepidează | Bobină cu primarul întrerupt | Rezistența primarului, cu mufa scoasă |
| Pedala nu răspunde liniar | Pistă de semnal uzată în senzor | Tensiunea pe ambele piste, la apăsare lentă |
| Testerul nu vede calculatorul | Alimentare întreruptă pe capul de linie | Tensiunea pe pinul de alimentare, cu contactul pus |
Pentru că injectorul este comandat direct din calculator, fără modul intermediar, iar curentul de scurt trece prin etapa de putere. Etapa cade în câteva secunde de comandă. De aceea se verifică canalul pe banc înainte de a monta un injector nou.
Nu, fiindcă benzina nearse ajunge în evacuare și strică sonda de oxigen. Mersul cu un cilindru mort mai arde și etapa din calculator. Proba de mers se face doar după ce cauza a fost găsită și piesa a fost schimbată.
Rămâne într-o poziție fixă, iar calculatorul scrie o eroare care nu descrie starea reală a axului. Verificăm mai întâi dacă axul se mișcă liber, apoi tensiunea de alimentare la actuator. Un actuator nou pe un ax blocat se arde repede.
Fiindcă apa intră la conectori și la siguranțele din cutia de sub capotă, iar un contact oxidat lasă unitatea fără alimentare. Se măsoară tensiunea pe pinii de alimentare, cu contactul pus, și se verifică releul de trezire. Magistrala se verifică abia după ce alimentarea este confirmată.